probleme în sistemul de sănătate din România: creștere rapidă a cheltuielilor fără îmbunătățiri ale serviciilor

Sistemul de sănătate din România se confruntă cu o creștere rapidă a cheltuielilor, fără a se observa o îmbunătățire în calitatea serviciilor oferite sau în satisfacția pacienților, afirmă oficialii. Ilie Bolojan, într-o conferință de presă, a declarat că „avem conduceri de spitale care nu performează, ineficiența managerială și administrativă prevalează. O mare parte din veniturile spitalelor provine din asigurare, acestea nefiind legate direct de calitatea serviciilor”. Potrivit acestuia, peste jumătate din fondurile venite de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) nu oferă stimulente pentru îmbunătățirea serviciilor.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a prezentat o serie de 30 de măsuri pe care le va implementa în viitorul apropiat. Conform acestuia, sistemul de sănătate are nevoie de o reformă profundă, deoarece „atât de mult s-au peticit încât reforme punctuale nu mai sunt suficiente”. El subliniază că managementul spitalelor trebuie să devină mai eficient și a menționat că în unele unități, managementul și cheltuielile sunt ineficiente, în special cele legate de salarii, unele spitale având cheltuieli salariale de peste 80% din buget.

Prim-ministrul Bolojan a estimat că pentru a face față acestor probleme este nevoie de o rectificare suplimentară de 10 miliarde de lei, datorită unei presiuni mari pe bugetul de stat. „Cheltuielile cu sănătatea au crescut de la 11% la 16% din veniturile bugetului, ajungând la 77 miliarde de lei. Majoritatea banilor vin din CNAS, iar fără această suplimentare, sistemul nu poate funcționa bine”, a spus Bolojan.

Potrivit sursei citează crisana.ro, Rogobete afirmă că eforturile de eficientizare nu înseamnă reducerea fondurilor, ci o reformă reală. El critică practici precum internările fictive și cheltuielile exagerate, avertizând că managerii de spitale care nu respectă programul vor putea fi sancționați, inclusiv prin desfacerea contractelor de muncă. „Am vizitat multe spitale care arată mai bine decât unele private, chiar și cu aceiași finanțare”, explică ministrul.

Rogobete se referă și la situația medicilor care pleacă „la ora 11 sau 12” de la spital pentru a lucra în privat, anunțând măsuri ferme pentru a combate această practică. De asemenea, plățile pentru gărzi ar urma să fie diferențiate în funcție de dificultatea specializării, întrucât „nu poți compara o intervenție banală cu o operație pe cord deschis”.

Un alt punct important vizează legislația și administrarea personalului medical. Începând cu 1 septembrie, medicii rezidenți nu vor mai fi plătiți de minister pentru activitatea în spitale private, ci de unitatea privată. Rogobete also anunță limitarea internărilor nejustificate și extinderea programului în ambulatorii, pentru a asigura consultații și după program, până seara.

Conform notelor, în sistemul românesc, spitalele nu mai sunt evaluate și clasificate de aproximativ 20 de ani, ceea ce limitează capacitatea de a asigura servicii adaptate nevoilor comunității. O inițiativă de revizuire a metodologiei de clasificare a spitalelor este deja în pregătire, pentru a evalua mai bine competențele și resursele acestora. În plus, se va realiza transferul responsabilității costurilor pentru tratamentele începute în unități private, pentru a gestiona mai eficientes resursele și a evita internările inutile sau frauduloase.