Un regizor de renume a realizat un film de groază psihologic bazat pe imagini cu Taylor Swift

Într-un nou proiect cinematografic, regizorul David Lowery (Pete’s Dragon, The Green Knight) aduce în prim-plan o poveste captivantă cu o prezență fantomatică simbolizată printr-un material deosebit de elegant. Filmul, intitulat Mother Mary, o are în rol principal pe Anne Hathaway și explorează teme precum prietenia, celebritatea și singurătatea, potrivit slate.com.

👉 Prezența fantomatică – element central în filmele lui David Lowery

Lowery a realizat deja două filme care au ca element central o prezență fantomatică, reprezentată doar de o pânză curgătoare. În A Ghost Story (2017), fantoma lui Casey Affleck era doar un cearceaf alb cu două găuri pentru ochi, oferind o notă de umor și melancolie poveștii despre doliu. Acum, în Mother Mary, fantoma masculină este înlocuită de una feminină, reprezentată printr-o bucată de material roșu care bântuie personajele principale ale filmului.

Personajul titulat Mother Mary (Anne Hathaway) este o vedetă pop care nu a mai cântat sau înregistrat nimic din cauza unui accident grav pe scenă, petrecut cu 15 ani în urmă. Sam Anselm (Michaela Coel) este fostul designer și stilist al superstarului și, după cum sugerează o fotografie veche, se pare că au fost și cele mai bune prietene. Determinată să se întoarcă pe scenă cu o nouă identitate, Mother Mary apare neanunțată, udă și obosită la conacul rustic din Anglia, care servește drept sediu pentru casa de modă a lui Sam. Designerul este atât furios pe fosta sa prietenă, dar și intrigat de ocazia de a supraveghea reinventarea unei icoane pop.

👉 Inspirația lui Lowery și elemente muzicale din film

Lowery a declarat că Taylor Swift a fost principala sa inspirație pentru caracterul lui Mother Mary, în special documentarul turneului Reputation, pe care l-a vizionat repetat în pregătirea filmului său. Totuși, distanța și aura de frig a personajului lui Hathaway contrastează puternic cu căldura și autoironia de care dă dovadă Swift pe scenă. Deși are o aspirație artistică ridicată și o iconografie gotică, Mother Mary nu se compară cu Gaga sau Madonna.

Scenile de concert includ muzică originală de la Jack Antonoff, Charli XCX și FKA Twigs, care joacă și un rol mic, dar crucial, ca medium spiritual care o ajută pe Mother Mary să comunice cu fantoma roșie. Muzica lui Mother Mary este plauzibilă, dar nu memorabilă, fiind un pop dansant, strălucitor, dar care nu rămâne în minte. Flashback-urile visătoare ale zilelor de glorie ale lui Mother Mary o arată cântând în catedrale întunecate, iar tehnica folosită îi permite lui Lowery să evoce spectacole grandioase cu un buget modest.

Cu toate acestea, aceste momente din trecutul lui Mother Mary nu sunt complet echilibrate de scene care să explice ce făcea Sam în acea perioadă, lăsând filmul cu un sentiment dezechilibrat. Deși ambele femei au tendința de a vorbi în abstracte filosofice, caracterizarea lui Mother Mary pare unidimensională, iar despre Sam descoperim foarte puțin. Într-o montaj memorabil din film, Lowery își imaginează brutalitatea unui turneu mondial de ani de zile printr-o serie de scări pe care Mother Mary le urcă și coboară, într-o stare din ce în ce mai alarmantă de epuizare.

Deși rădăcinile relației lor nu sunt foarte clare, filmul abordează cu sinceritate actul de auto-stilizare al celebrității. Într-o secvență uimitoare, Mother Mary îi arată lui Sam coregrafia pentru un dans solistic pe care îl repetă pentru turneul său viitor. Această scenă tăcută, fără prezența fantomei roșii, accentuează nevoia aprigă a artistei de a se exprima și de a obține judecata critică a fostei sale colaboratoare și prietene.