Rezultate slabe la bacalaureat în Bihor: diferențe între mediul urban și rural
Rezultate slabe la bacalaureat în Bihor: diferențe între mediul urban și rural
Un raport al Inspectoratului Școlar Județean Bihor evidențiază, pentru al doilea an consecutiv, diferențe mari între elevii din zonele urbane și cele rurale în ceea ce privește obținerea notelor la examenele naționale. Potrivit analizei, aproape 10% dintre școli din județ au avut o promovabilitate zero la evaluarea națională, iar unele licee raportau note foarte mici la Bacalaureat, deși elevii aveau rezultate bune la probele interne.
La nivelul județului Bihor, la examenul de Bacalaureat din acest an, s-au înscris 2.860 de candidați, fiind prezenți 2.479 din seria curentă. Dintre aceștia, 409 au absentat. Rata de promovare a fost de aproximativ 78,88%, iar dacă se ia în calcul doar seria curentă, procentul crește la 84,55%. Potrivit sursei citate, elevii de etnie maghiară, numărați în total cu 476 de candidați, au promovat în proporție de 67,1%, rezultatele fiind influențate de diferențele în programa și subiecte.
Inspectoratul a notat, însă, că rezultatele la simulări au fost mai slabe decât cele de la bacalaureat, fapt care a nemulțumit conducerea. În consecință, începând cu anul viitor, se intenționează organizarea unei simulări la nivel județean, până în decembrie, pentru a evalua mai rapid situația și pentru a lua măsuri. Accentele se pun pe faptul că simulările reprezintă un semnal de alarmă pentru elevi, părinți și profesori, notează crisana.ro.
În studii de caz analizate de inspectorate, au fost evidențiate situații precum cea de la Colegiul Tehnic "Alexandru Roman" din Alesd. Aici, 92 de absolvenți au susținut bacalaureatul, iar unul dintre elevi, specializat în filologie, a primit calificativul "utilizator experimentat" la probele de competențe, ceea ce ar corespunde pentru notele de 9 sau 10. La proba scrisă de limba română, însă, acesta a fost notat cu 5.30, deși la Evaluarea Națională avusese 5.65, situație valabilă și pentru alți colegi, semn că progresul la proba de limba română este redus, notează sursa.
Inspectorul general, profesorul Alin Șerafim Ștefănuț, a subliniat că aceste rezultate triste sunt legate de numărul de ore de limba română predate, fiind doar patru sau cinci ore pe săptămână. El a anunțat că va analiza acest aspect împreună cu directorii de școli pentru a îmbunătăți predarea și pentru ca elevii să atingă cel puțin nota 6.
Un caz similar a fost identificat și la Colegiul Național "Samuil Vulcan" din Beiuș, unde, potrivit datelor oficiale, 118 elevi au susținut bacalaureatul, cu o rată de promovare de 91,53%. Cu toate acestea, notele la limba română au variat semnificativ, fiind câțiva elevi notați cu 4.35 sau 4.95, explică oficialii ISJ Bihor. Conducerea consideră că acest lucru se datorează faptului că evaluarea competențelor la clasă este făcută de profesorii de la catedră și de un alt cadru didactic, ceea ce poate duce la incertitudini sau subiectivism.
O situație mai delicată a fost semnalată la Liceul Tehnologic din Păstori, acolo unde, din 27 de candidați, doar 15 au trecut, dar toți au obținut note între 3.75 și 4.85 la proba de Istorie, ceea ce indică o problemă în pregătirea elevilor, notează crisana.ro.
De asemenea, inspectorii au remarcat performanța scăzută în unele unități cu medii de admitere foarte mici. La licee precum Teodor Nesu din Salonta, ultima medie de admitere a fost de 2.40, iar la Liceul Teoretic nr. 1 din Bratca, anul trecut, media a fost 2.70. Anul acesta, însă, șeful ISJ afirmă că a fost refuzată înființarea unei clase a doua din cauza acestor rezultate, argumentul fiind la nivel cantitativ, ca și faptul că în Bratca a rămas o singură clasă cu o medie de admitere de 4.90.
Alin Ștefănuț consideră că este nevoie de o analiză serioasă la nivelul fiecărei școli și al autorităților locale din mediul rural. El subliniază, de asemenea, importanța promovării învățământului tehnic și profesional, menționând că, pe piața muncii, un elev cu profil teoretic cu media de 6 are șanse limitate. O reticență a părinților și temeri ale cadrelor didactice legate de reducerea locurilor de muncă la aceste profiluri sunt, potrivit lui, alte obstacole importante.
