Reducerea risipei alimentare, o prioritate pentru mediu și societate în România

Reducerea risipei alimentare are un impact semnificativ asupra mediului, eficienței economice și ajutoarelor pentru persoanele vulnerabile, potrivit Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR). În România, anual se aruncă peste 3,4 milioane de tone de hrană, ceea ce ridică probleme grave în contextul actual.

👉 Impactul risipei alimentare asupra mediului și economiei

Reprezentanții FBAR subliniază că „când vorbim despre risipa alimentară, prima imagine care ne vine în minte este, adesea, o farfurie pe jumătate plină aruncată la gunoi". Aceștia explică faptul că realitatea este mult mai complexă, impactând nu doar hrana, ci și mediul și economia. Conform organizației, reducerea risipei alimentare „înseamnă, în primul rând, mai puțină presiune asupra resurselor naturale”, având efecte pozitive asupra emisiilor de dioxid de carbon.

În plus, atunci când aruncăm alimente, nu pierdem doar produsul final, ci și resursele consumate pentru a-l produce. Această irosire a apei, solului, muncii și energiei trebuie prevenită pentru a proteja mediul înconjurător, afirmă aceștia.

👉 Condiții sociale dificile în contrast cu risipa

Statisticile arată un paradox al risipei alimentare. „Trăim un paradox dureros: în timp ce statisticile arată că, la nivel național, peste 3,4 milioane de tone de hrană sunt aruncate anual, avem în paralel comunități întregi pentru care accesul la hrană rămâne o provocare reală", notează FBAR. În prezent, mai mult de 27% din populația României se confruntă cu risc de sărăcie și excluziune socială, iar reducerea risipei alimentare poate îmbunătăți accesul la resurse nutritive pentru aceste persoane.

FBAR recuperează surplusul de alimente de la operatori economici și le redirecționează către cei în nevoie, transformând „o pierdere iminentă a industriei într-un sprijin concret pentru sute de mii de oameni”.

👉 Acțiuni necesare pentru a combate risipa alimentară

Combatarea risipei alimentare necesită acțiuni concrete din partea tuturor, de la consumatori la companii. Aceștia menționează că „în viața de zi cu zi, schimbarea începe acasă", prin gestionarea corectă a alimentelor și educarea consumatorilor despre etichetele de expirare. De asemenea, agenții economici pot contribui prin donarea surplusului de produse către Băncile pentru Alimente, beneficiind de facilități fiscale prin Legea 217/2016, completată de Legea 49/2024.

De la înființare, din 2016, până la sfârșitul anului 2025, Rețeaua Băncilor pentru Alimente a colectat peste 41.000 de tone de produse, oferind peste 76 de milioane de porții de hrană pentru 325.000 de persoane vulnerabile, conform estimărilor organizației.