Modificări importante pentru legea sportului din România
Legea 4, cunoscută neoficial ca "Legea Dragomir", a fost întotdeauna un subiect de dezbatere intensă printre suporteri. Deși fostul președinte al LPF a fost inițiatorul acestei reglementări, în timp, aceasta s-a demonstrat a fi din ce în ce mai puțin adaptată la realitățile actuale ale sportului românesc. Un articol publicat de liga2.prosport.ro subliniază că nici cluburile, nici FRF sau LPF, precum și instituțiile de ordinea publică, nu au fost mulțumite de cadrul legislativ existent.
La începutul acestei săptămâni, a avut loc prima ședință de lucru în Parlament, care a reunit reprezentanți ai FRF, LPF și AFAN, conducerea fiind asigurată de Răzvan Burleanu, Justin Ștefan și Emilian Hulubei. Există probabilitatea ridicată ca "Legea Dragomir" să fie înlocuită cu "Legea Paraschiv", având ca inițiator pe prof. univ. dr. Ciprian Paraschiv. Acesta este fost căpitan și președinte al Poli Iași, fost manager al FRF, observator UEFA și actual deputat AUR, care conduce Comisia pentru tineret și sport din Camera Deputaților.
Un aspect important pe agenda noii legi este garantarea libertății pentru suporteri. Aceasta ar permite ca interdicțiile de a accesa stadioanele să fie emise doar pe baza unei decizii judecătorești ferme, înlocuind actualul sistem unde suporterii pot fi excluși pe baza unui simplu proces-verbal.
De asemenea, o altă modificare semnificativă va viza "zona tampon" de 10% din capacitatea arenelor sportive care trebuie păstrată fără suporteri. Aceasta reglementare nu se regăsește în competițiile UEFA, iar cluburile nu pot vinde bilete pentru această zonă, ceea ce afectează atmosfera meciurilor, mai ales în timpul derby-urilor. Toți participanții la ședință au convenit că această prevedere trebuie eliminată.
Printre propunerile care ar putea prinde viață se numără și legalizarea utilizării pirotehnicelor în condiții controlate, în scopul de a crea un spectacol de lumini și culori, fără a pune în pericol siguranța suporterilor și jucătorilor.
În cele din urmă, s-a discutat chiar și despre posibilitatea vânzării de băuturi slab alcoolizate pe stadioane, precum bere cu un conținut de alcool de până la 4% și vin slab alcoolizat. Aceasta ar putea aduce România mai aproape de standardele internaționale și ar reprezenta, în același timp, o sursă semnificativă de venit pentru cluburi, similar cu ce se practică în alte țări europene și chiar la Euro 2024.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail