Ajunși la sediul NATO joi devreme, miniștrii apărării europeni au avut un mesaj comun că nu ar putea exista negocieri despre Ucraina fără Ucraina și Europa, de asemenea, la masă. Întrebarea este în ce măsură ascultă SUA, scrie BBC. După 24 de ore de declarații dure făcute de SUA, există sentimentul că liderii Europei au fost luați prin surprindere, că se tem acum să nu fie lăsați la o parte din orice potențial acord cu Ucraina și că nu vor avea nicio influență asupra viitorului securității europene. Ministrul german de externe Annalena Baerbock a vorbit despre convorbirea lui Donald Trump cu Vladimir Putin ca fiind „foarte din senin”, chiar dacă președintele SUA a spus de luni de zile că urmărește să pună capăt rapid războiului. „Nu poate exista nicio negociere despre Ucraina fără Ucraina”, a spus John Healey din Marea Britanie. „Același lucru este valabil și pentru Europa”, a avertizat secretarul olandez al Apărării Ruben Brekelmans. „Pentru că, desigur, ceea ce se negociază are și implicații pentru Europa, așa că credem că și Europa ar trebui să stea la masă”. Premierul polonez Donald Tusk a transmis pe X că „tot ce avem nevoie este pace. O pace justă. Ucraina, Europa și Statele Unite ar trebui să lucreze la asta împreună. Împreună”. Dar problema Europei, și în special problema UE, este că se luptă să aibă o singură voce și să prezinte o viziune unită. Ursula von der Leyen, cea mai cunoscută figură a UE, l-a întâlnit pe Hegseth săptămâna aceasta, dar de atunci abia a mai fost vizibilă. Liderii europeni au avut destul timp să se pregătească pentru planul de pace al lui Trump. Acum ei se întreabă dacă SUA îi ascultă sau chiar le citește comunicatele. Regatul Unit s-a alăturat miercuri seara Poloniei, Franței, Germaniei, Italiei și Spaniei și au convenit că securitatea continentului european este „responsabilitatea noastră comună” și că o pace justă și durabilă în Ucraina este necesară și pentru securitatea transatlantică. Baerbock a declarat că, evident, Europa nu poate înlocui SUA în sprijinul militar pentru Ucraina, dar o Europă puternică este în interesul SUA și trebuie să fie clar că „și SUA au nevoie de noi”. Până acum a existat o cutumă generală că nu ar trebui să se poată vorbi cu Vladimir Putin fără Ucraina. Dar Trump plănuiește discuții față în față cu liderul rus, se pare că în Arabia Saudită, dar cei doi bărbați au pregătit deja terenul cu un apel telefonic lung. Conversația ulterioară a președintelui SUA cu Volodimir Zelenski a fost mult mai scurtă. Zelenski a vorbit inițial despre convingerea sa că „puterea Americii este suficientă pentru a presă Rusia și Putin spre pace”. Dar aflat în orașul Herson, joi, a spus clar că Kievul nu va accepta „nicio negociere bilaterală despre Ucraina fără noi”. „Putin speră că, ținând discuții doar cu Trump, va putea negocia condiții mai favorabile”, a spus Aleksandra Kozioł, de la Institutul Polonez de Afaceri Internaționale. „Făcând acest lucru, el se va prezenta și ca un lider care vorbește cu o altă superputere pe picior de egalitate”. Îngrijorarea liderilor europeni este că SUA ar fi putut deja să discute despre îndeplinirea obiectivelor de război ale Rusiei și că ar putea merge mai departe. Cererea constantă a Ucrainei a fost retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său suveran și controlul ucrainean asupra granițelor sale de stat. Judecând după declarațiile lui Trump și Hegseth, SUA consideră deja capturarea Crimeei și a zonelor de est din Donbas de către Rusia în 2014 ca un fapt împlinit și că Ucraina nu se va alătura NATO. Trump a adăugat că Ucraina are nevoie de noi alegeri „la un moment dat”, repetând un mesaj fals transmis și de Putin conform căruia Zelenski nu mai este un lider legitim, chiar dacă Ucraina se află sub legea marțială tocmai din cauza războiului Rusiei. Hegseth este ferm convins că Kievul nu a fost trădat, dar ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a spus că este „regretabil că administrația Trump a făcut deja concesii publice lui Putin înainte chiar ca negocierile să înceapă”. „Ar fi fost mai bine să vorbim despre posibila aderare a Ucrainei la NATO sau despre posibila pierdere a teritoriului a țării doar la negocieri, să nu o scoatem de pe masă înainte”, a spus el. Alături de îngrijorarea evidentă că Putin ar putea avea deja promisiuni făcute, a existat joi un avertisment clar din partea NATO și a UE că orice acord trebuie să dureze. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că este esențial ca orice înțelegere să nu se rezolve așa cum a fost permis să se întâmple cu Rusia în trecut. „Este întotdeauna important să ținem cont de faptul că Rusia este agresorul aici și nu poate fi răsplătită pentru agresiunea sa”, a avertizat purtătorul de cuvânt al Comisiei UE, Anitta Hipper. „Când vine vorba de orice discuții, orice acord de pace, trebuie să fie durabil. O înțelegere proastă va duce doar la război. La fel cum a făcut înainte”. Guvernele europene se așteaptă deja să plătească factura pentru a ajuta la reconstruirea orașelor ucrainene, dar președintele Trump ar putea cere și trupe europene pe teren, pentru a oferi garanții de securitate. Hegseth a subliniat joi că lupta împotriva „mașinii de război” a Rusiei este o „responsabilitate europeană importantă” și a întărit cererea lui Trump ca 5% din producția economică (PIB) să fie cheltuită pentru apărare. Puține guverne europene au reușit așa ceva, în timp ce guvernul Rusiei cheltuiește deja aproape o treime din bugetul său anual pentru apărare. Polonia își propune să cheltuiască 4,7% din PIB-ul său pentru apărare în acest an, iar Letonia 3,45%, dar Germania abia a atins 2%, iar Spania și Portugalia speră să ajungă la 2% în 2029. Ministrul Apărării din Luxemburg, Yuriko Backes, a admis cererea SUA, dar a spus că cifrele nu ar trebui stabilite în mod arbitrar. „Pe ce ar trebui să ne concentrăm sunt planurile și ambițiile noastre care ne determină investițiile, nu invers”, a spus ea.