Cheltuielile cu salariile bugetarilor, în ianuarie, sunt duble faţă de ceea ce a bugetat guvernul. Deşi cheltuiala cu salariile ar trebui să crească cu numai 11% în 2024, în prima lună din an cheltuielile de personal deja au derapat şi s-au majorat cu 21%, anunță zf.ro. Un proiect de ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul de Finanţe vrea să dezgheţe creşteri salariale în sectorul bugetar. Conform unei alte ordonanţe de urgenţă de anul trecut, salariile bugetarilor sunt practic îngheţate, după ce guvernul Marcel Ciolacu a spus că va ajusta deficitul bugetar în primul rând prin economii la bugetul de stat şi abia apoi prin creşterile de taxe. A venit însă cu cel mai mare pachet de creşteri de taxe şi taxe noi, iar economiile la cheltuielile de la buget nu s-au văzut în execuţia bugetară: cheltuielile au crescut cu 13% în 2023, când programarea de la început de an era de majorare cu sub 10%. „În vederea aplicării politicii salariale de către operatorii economici cu capital majoritar sau integral de stat, se reglementează ca operatorii economici care au înregistrat pierderi contabile şi/sau plăţi restante la 31 decembrie 2023, să poată acorda anumite creşteri salariale”, se arată în nota de fundamentare pentru ordonanţa în cauză. Cu toate acestea, la capitolul „impactul financiar asupra bugetului general consolidat”, deşi sunt mai multe măsuri care măresc cheltuielile bugetului de stat, spaţiul nu este completat. La secţiunea „Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare ”, cei care au redactat documentul au notat: „Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect”. Proiectul de lege însă, este practic numai despre creşterea cheltuielilor bugetare şi, pe alocuri, despre creşterea încasărilor de la companiile de stat. Cu toate că guvernul a crescut taxele şi a introdus taxe noi care au intrat în vigoare la începutul anului, execuţia bugetară din ianuarie s-a deteriorat. E drept însă că pe partea de venituri lucrurile au mers bine, dar cheltuielile cresc dublu faţă de programare. Chiar la capitolul „cheltuieli de personal”, adică salariile bugetarilor, creşterea programată de cheltuieli este de 11% pe tot anul 2024. Cu toate acestea, cheltuielile cu salariile cresc dublu faţă de programare în ianuarie 2024. Dacă în legea în vigoare de la finalul anului funcţiile de conducere din aparatul de stat nu puteau avea o pondere mai mare de 8% din totalul posturilor, acum se poate ajunge până la 10%, dacă sunt întrunite anumite condiţii. „Prezentul proiect de act normativ instituirea posibilităţii guvernului de a stabili prin memorandum un număr total de funcţii de conducere mai mare de 8%, dar fără a depăşi 10 % din numărul total de posturi aprobate”. Sunt însă şi prevederi de creştere a veniturilor la bugetul de stat, prin mai mulţi bani de la companiile de stat. De pildă, proiectul spune că firmele de stat şi regiile autonome vor fi obligate să verse la bugetul de stat cel puţin jumătate din profitul obţinut.
Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Bihor a anunțat că un număr de 15 proiecte din județ vor beneficia de finanțare în cadrul intervenției DR-22, având o valoare totală de aproximativ 60 de milioane de euro. aceastea vizează procesarea produselor agricole și pomicole, conform crisana.ro.
La nivel național, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) va aloca o sumă totală de 468 milioane de euro pentru 156 de proiecte. Aceste investiții sunt
.
România se află printre țările cu cele mai reduse rate de populație activă în muncă, cu un procent de 66% pentru persoanele cu vârste între 15 și 64 de ani. Această situație este semnificativ mai mică decât media europeană de 74%, conform datelor prezentate de Monitorul Social, un proiect al Fundației Friedrich Ebert România.
Datele arată că din cei 12,2 milioane de români din această categorie de vârstă, aproximativ 8,06 milioane
.
Comerțul din România a evoluat rapid în ultimul an, cu aproximativ 4.000 de supermarketuri, hipermarketuri, magazine de discount și proximitate moderne. În fiecare an, se deschid între 300 și 400 de noi unități, iar acest segment a ajuns să reprezinte aproape 70% din totalul comerțului, în principal în domeniul alimentar. Cu toate acestea, relația dintre producătorii români și marile rețele comerciale este problematică.
De aproape două decenii, producătorii autohtoni se confruntă
.
România se situează printre cei mai mari consumatori de lapte de vacă din Europa, depășind țări precum Germania, Austria, Polonia sau Spania. Cu toate acestea, doar 25% din laptele disponibil în magazine este produs local, restul de 75% fiind importat. Aceasta situație creează dificultăți mari pentru fermierii români, care se plâng de închiderea tot mai frecventă a fabricilor de lapte din țară.
Producătorii autohtoni solicită sprijin din partea statului pentru a
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.