ANAT avertizează asupra riscului dispariției României din piața turistică internațională dacă renunță la participarea la târguri
ANAT avertizează asupra riscului dispariției României din piața turistică internațională dacă renunță la participarea la târguri
Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) a exprimat îngrijorare cu privire la declarațiile recente ale ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruta. Acesta a afirmat că nu vede sensul participării la târgurile internaționale de turism și a menționat faptul că nu a mai aprobat finanțarea pentru astfel de evenimente.
Potrivit ANAT, renunțarea la evenimentele de promovare internațională ar putea duce la ieșirea completă a României de pe piața turistică mondială. Organizația consideră că turismul de incoming reprezintă o formă importantă de export, fiind exact ceea ce are nevoie țara pentru a atrage capitaluri și turiști străini.
Conform unui comunicat al ANAT citat de crisana.ro, ministrul Miruta, provenind din zona IT, se poate gândi mai degrabă la soluții digitale de promovare, dar ANAT subliniază că promovarea turistică nu se rezumă doar la mediul online. Organizația propune implicarea specialiștilor din industrie pentru a face cele mai bune alegeri în domeniu și se arată disponibilă pentru colaborare cu Guvernul.
Președintele ANAT, Alin Burcea, avertizează că lipsa participării la târgurile din Londra și Berlin, unde anual participă peste 180 de țări, ar putea avea consecințe grave pentru România. La aceste evenimente, alte state, precum Albania, investesc sume considerabile, precum cele cheltuite pentru cele trei standuri de la ITB Berlin 2025, care acoperă o suprafață de peste 800 mp și pot depăși bugetul anual de promovare al României. Burcea menționează că turismul contribuie cu 10% la PIB-ul mondial și este al doilea cel mai important sector de angajare.
Vicepreședintele ANAT, Adrian Voican, subliniază că România se află pe ultimul loc în Europa la numărul de turiști străini, cu doar 2,5 milioane în 2024. În schimb, Albania a avut 11 milioane, iar Bulgaria 13 milioane de turiști anual, ceea ce transformă poziția țării noastre într-una critică. Potrivit lui Voican, dacă România va renunța la târguri, va dispărea complet de pe piața internațională.
De asemenea, ANAT atrage atenția asupra faptului că turismul românesc a fost afectat de gestionarea defectuoasă a guvernelor anterioare și că țara nu dispune de un sistem eficient de promovare, precum o Autoritate Națională pentru Turism sau birouri externe de promovare. Organizația sugerează extinderea acțiunilor de promovare tradițională prin infotripuri, burse, evenimente cu parteneri locali și internaționali, precum și prin caravane turistice, workshopuri și campanii în mass-media internațională.
Exemplele din alte țări arată că participarea la târguri internaționale rămâne o metodă esențială de promovare. Potrivit ANAT, chiar dacă bugetul alocat este de doar două milioane de euro, acesta este insuficient pentru acoperirea piețelor prioritare și nu permite o promovare eficientă în toate cele 195 de țări.
Organizația amintește și despre faptul că participarea națională la astfel de evenimente trebuie să fie o prioritate pentru orice țară care își dorește să creeze conexiuni și să atragă turiști.
Reacționând la declarațiile ministrului Miruta, ANAT completează că, din experiența membrilor săi, participarea la târguri este o activitate obligatorie, comparabilă cu un "factor de igienă" pentru menținerea vizibilității pe piața internațională. Vicepreședintele ANAT, Voican, conchide că renunțarea la aceste evenimente ar fi o greșeală majoră pentru turismul românesc, care deja suferă din cauza lipsei unui management strategic și a resurselor insuficiente.
Conform oficialilor, România are nevoie urgentă de o strategie modernizată de promovare, cu un buget anual minim de 30 de milioane de euro pentru branding, cercetare de piață și promovare digitală, pentru a putea atinge cele zece milioane de turiști străini anual și a contribui cu câteva miliarde de euro la PIB-ul țării.
