Ion Iliescu, primul președinte postrevoluționar al României, a fost declarat zi de doliu național

Guvernul României a anunțat că ziua de 7 august va fi zi de doliu național pentru a marca funeraliile lui Ion Iliescu, primul președinte al țării după Revoluția din 1989. Decesul acestuia reprezintă o pierdere importantă pentru întreaga națiune, dar și un doliu personal pentru mulți cetățeni.

Ion Iliescu a avut o carieră politică influentă, fiind membru fondator al Frontului Salvării Naționale și președinte al României pentru două mandate, în perioadele 1992-1996 și 2000-2004. De-a lungul anilor, activitatea sa a fost subiect de dezbateri aprinse, unii considerând că revoluția a fost o lovitură de stat, în timp ce alții o văd ca pe un proces de tranziție spre democrație. Potrivit unor surse, traiectoria politică a lui Iliescu a fost marcată de evenimente precum interdicția regelui Mihai I de a se întoarce în țară și Mineriada din 1990, acuzații care încă stârnesc controverse.

Ion Iliescu a preluat puterea după revoluție, fiind numit președinte interimar, și apoi a fost ales oficial în funcție. În timpul mandatului său, România a aderat la NATO în 2004 și a finalizat negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, evenimente ce au consolidat poziția țării pe plan internațional. "Am fost chiar în contramăsuri cu alte opinii. Am considerat întotdeauna că România trebuie să devină parte a structurilor europene și NATO," a declarat el într-un interviu pentru crisana.ro.

Reamintim că, după Revoluție, regele Mihai I a fost împiedicat să revină în țară de regimul condus de Ion Iliescu, cu excepția vizitei de Paște din 1992. Abia în 1997, sub președinția lui Emil Constantinescu, fostul monarh a primit cetățenia română înapoi. În plus, Ion Iliescu a fost o figură controversată pentru rolul său în evenimente precum Mineriada din 1990, însă el însuși a susținut că minerii au fost chemați pentru a apăra ordinea și în numele unor idealuri democratice.

Notează că presa locală, citând surse, amintește că Ion Iliescu a fost dintotdeauna o figură polarizantă în politica românească, dar și una decisivă pentru consolidarea justiției și securității naționale, fiind de asemenea vizat de discursuri de critică sau laudă atât din partea susținătorilor, cât și din partea opposanților.