Update 1 oră în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Memoria noastră episodică – capacitatea de a ne aminti evenimente și experiențe din trecut – este cunoscută pentru declinul ei pe măsură ce îmbătrânim. Exact cum și de ce se întâmplă acest lucru a rămas un mister, iar un studiu recent contribuie la elucidarea acestuia, potrivit sciencealert.com.
Cercetătorii, conduși de o echipă de la Universitatea din Oslo, Norvegia, au dorit să afle dacă pierderea memoriei afectează pe toată lumea în mod egal sau dacă poate fi determinată de factori de risc individuali, cum ar fi genele APOE ε4 asociate cu boala Alzheimer. Scala analizei lor este impresionantă. Oamenii de știință au combinat datele de la 3.737 de participanți cognitiv sănătoși, urmăriți pe parcursul mai multor ani, incluzând 10.343 de scanări IRM și 13.460 de evaluări ale memoriei, din mai multe studii de lungă durată.
„Prin integrarea datelor din zeci de cohorte de cercetare, acum avem cea mai detaliată imagine de până acum despre cum se desfășoară modificările structurale ale creierului pe măsură ce îmbătrânim și cum se leagă acestea de memorie”, spune neurologul Alvaro Pascual-Leone de la Marcus Institute for Aging Research de la Harvard Medical School. Rezultatele au arătat o imagine complexă. Deși hipocampul – o regiune a creierului esențială pentru memorie și învățare – a fost cel mai semnificativ, așa cum era de așteptat, declinul memoriei nu a fost legat de modificările unui singur domeniu. Reducerea volumului de țesut cerebral a fost asociată cu o memorie episodică mai slabă, ceea ce nu a fost surprinzător, dar asocierea nu a fost uniformă. Aceasta a devenit mult mai clară cu vârsta, în special la cei peste 60 de ani, și a fost cea mai accentuată în rândul participanților ale căror creiere se micșorau mai repede decât media.
Printre cei care purtau gena APOE ε4, cercetătorii au observat o pierdere mai rapidă a volumului de țesut cerebral și un declin al memoriei comparativ cu ceilalți participanți, dar traiectoria generală a fost aceeași. „Declinul cognitiv și pierderea memoriei nu sunt doar consecințele îmbătrânirii, ci manifestări ale predispozițiilor individuale și proceselor legate de vârstă care facilitează procesele neurodegenerative și bolile”, a afirmat Alvaro Pascual-Leone.
Descoperirile ridică o mulțime de întrebări și oferă câteva răspunsuri, dar în general sugerează că pierderea memoriei nu este neapărat un proces separat de îmbătrânire – iar pe măsură ce îmbătrânim, cu atât mai multe schimbări cerebrale devin importante pentru memorie. Există, de asemenea, implicații pentru tratamentele menite să încetinească sau să prevină pierderea memoriei: acestea vor trebui să vizeze multiple zone ale creierului și pot fi cele mai eficiente dacă sunt inițiate cât mai devreme posibil. Vestea bună este că aceleași terapii sunt susceptibile de a funcționa atât pentru cei cu cât și fără gena APOE ε4, având în vedere că mecanismele fundamentale par a fi comune.
Devine din ce în ce mai clar că o varietate de factori diferiți pot influența pierderea memoriei în viața ulterioară, ca parte a unui set mai larg de capacități cognitive. Cu cât învățăm mai multe despre acești factori, cu atât mai bine putem gestiona acest lucru. „Aceste rezultate sugerează că declinul memoriei la vârstnici nu este doar o chestiune legată de o regiune sau de o genă – acesta reflectă o vulnerabilitate biologică largă în structura creierului care se acumulează de-a lungul decadelor”, spune Alvaro Pascual-Leone. „Înțelegerea acestui aspect poate ajuta cercetătorii să identifice indivizi expuși riscului devreme și să dezvolte intervenții mai precise și personalizate care să sprijine sănătatea cognitivă pe parcursul vieții și să prevină dizabilitatea cognitivă.” Studiul a fost publicat în Nature Communications.
Colegiul Medicilor din România atrage atenția asupra problematicii finanțării insuficiente care afectează medicina din prespital și întreg sistemul medical românesc. Prof.
În perioada sărbătorilor de iarnă, serviciile de asistență medicală și farmaceutică din județul Bihor vor fi asigurate continuu, potrivit unui program care acoperă zilele libere din decembrie 2025 și ianuarie 2026. Județul Bihor menține astfel permanent funcționarea unităților necesare populației în aceste perioade festive, arată informațiile oficiale.
Direcția de Asistență Socială Oradea, în colaborare cu Asociația Lumea lui Iannis, a inițiat un grup de sprijin destinat persoanelor diagnosticate cu afecțiuni oncologice sau celor care au trecut prin această experiență. Întâlnirile au loc lunar la Centrul Multifuncțional din Rogerius, oferind un cadru sigur și deschis pentru schimbul de experiențe și sprijin reciproc, iar participarea este gratuită, potrivit declarațiilor oficiale.
Direcția de Sănătate Publică Bihor informează că numărul îmbolnăvirilor prin infecții acute respiratorii se menține în parametrii așteptați pentru această perioadă sezonieră, dar înregistrându-se o creștere a cazurilor săptămânii 8-14 decembrie față de săptămâna anterioară. Raportul include date privind pacienții internați, cazurile de gripă confirmate și numărul persoanelor vaccinate antigripal în județ, conform unei comunicări oficiale.
