Guvernul organizează o nouă reuniune a Comitetului pentru reforma justiției
Update 3 zile în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Astăzi, la Palatul Victoria, are loc o nouă reuniune a Comitetului de analiză și revizuire a legislației din domeniul justiției, programată pentru ora 14.00, informează Guvernul. Dezbaterile urmăresc să continue dialogul instituțional privind reforma sistemului judiciar, inițiat în 2025, cu scopul de a găsi soluții legislative concrete pentru îmbunătățirea funcționării justiției.
👉 Raportul Administrației Prezidențiale despre structura instanțelor
Un raport al Administrației Prezidențiale din decembrie 2025 evidențiază că legile adoptate în 2022 au reconfigurat structura instanțelor, afectând echilibrul intern și independența judecătorilor. Documentul arată că deciziile au fost concentrate în mâinile președinților de instanță, care desemnează vicepreședinții și președinții de secții, consolidând astfel o majoritate confortabilă în colegiile de conducere.
Potrivit sursei citate, magistrații explică uniformitatea voturilor din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și succesul candidaților susținuți de conducere printr-un climat de conformism și tăcere strategică, care au drept scop protejarea poziției profesionale. Președinții instanțelor pot influența completurile de judecată, mutările între secții, promovările, detașările și accesul la programele flexibile, situații ce afectează direct independența judecătorilor.
👉 Inițiativele pentru cooperarea în reforma justiției
Pe 23 decembrie 2025, prim-ministrul Ilie Bolojan a participat la prima reuniune a Comitetului pentru dialog instituțional privind reforma justiției, subliniind importanța cooperării între autorități, magistrați și societatea civilă, cu scopul de a găsi soluții legislative eficiente. În discuții, au fost accentuate teme precum procedurile de desemnare a conducerilor instanțelor și parchetelor, promovarea în profesie, precum și detașările și delegările magistraților.
Totodată, raportul critică faptul că președinții instanțelor nu sunt aleși de colegi, ci numiți de CSM printr-un concurs național, fără criterii obiective standardizate, ceea ce determină o dependență de deciziile CSM și afectează autonomia profesională și administrativă a judecătorilor. Observațiile menționează că vechiul cadru legislativ asigura mai multă transparență și independență în conducerea magistraților.