Europa se confruntă cu o criză de kerosen, dar România poate beneficia
Expertul în energie Dumitru Chisăliță a declarat la Digi24 că Europa se află în mijlocul unei crize de kerosen din cauza blocării importurilor din Kuweit și a tensiunilor din Golful Persic. Cu toate acestea, România are șanse mici să fie afectată și ar putea chiar să profite economic de pe urma acestei situații, spune expertul.
👉 Cauzele crizei de kerosen în Europa
Chisăliță explică faptul că această criză se datorează unei decizii strategice luate acum 30 de ani de Uniunea Europeană, care a ales să depindă de importuri pentru kerosen. „Europa a ales, în urmă cu 30 de ani, să schimbe radical modul de a obține și de a folosi kerosenul, adică a ales să importe din alte țări. Jumătate din kerosenul care se folosește în Uniunea Europeană este importat, iar cel mai mare exportator de kerosen către Uniunea Europeană era Kuweitul, care, din păcate, în momentul de față este blocat”, a declarat acesta.
De la începutul acestei situații, companiile aeriene din Europa au început să anuleze zboruri din cauza lipsei kerosenului. Chisăliță a subliniat că stocurile comerciale existente sunt limitate, iar consumul se bazează pe acestea, fără reglementări similare pentru produsele petroliere. „Asta face ca, în anumite țări și pe anumite aeroporturi, să existe o penurie de kerosen”, a adăugat expertul.
👉 Impactul asupra României și măsuri necesare
România, spre deosebire de alte state europene, are riscuri mai reduse, datorită unui consum mai mic și a producției interne de kerosen. Chisăliță menționează că țara noastră are „două elemente importante față de alte țări. În primul rând, traficul aerian nu este atât de dezvoltat, ceea ce înseamnă un consum mai mic. În același timp, fiind producători de kerosen, avem trei rafinării care pot să producă acest produs.”
În plus, expertul subliniază că România beneficiază de o parte din cantitatea de țiței necesară din producția internă. „Probabil România nu se va confrunta cu o problemă legată de existența unei crize pe piața kerosenului și, mai mult, există posibilitatea ca România să fructifice această situație”, a concluzionat Chisăliță.