sezătoarea de la muzeu revine în bihor cu a patra ediție dedicată portului popular
sezătoarea de la muzeu revine în bihor cu a patra ediție dedicată portului popular
Întâlnirile din cadrul proiectului „Sezătoarea de la muzeu” revin începând cu luna septembrie la Muzeul Țării Crisurilor, din Oradea, pentru o nouă ediție, care va dura până în iunie 2026. Evenimentul are loc lunar și aduce în prim-plan portul popular bihorean, cu un omagiu adus Terezei Mozes, fondatoarea Secției de Etnografie a muzeului și cea care a lăsat moștenire colecții valoroase. Prima întâlnire este programată pentru joi, 4 septembrie, de la ora 17.00, la muzeu, situat pe strada Armatei Române nr. 1/A.
„Actuala ediție este gandită ca un omagiu adus Terezei Mozes, cea care a fondat Secția de Etnografie a Muzeului Țării Crisurilor, și de la care am primit cea mai mare parte din colecția de port popular. Anul patru completează seria anilor anteriori, în care cămășile realizate ne-au purtat prin sate din plaiurile udate de apele Crisurilor și ne-au familiarizat cu tehnici și modele vechi de ornamentare,” afirmă organizatorii într-un comunicat citat de crisana.ro.
Potrivit notează muzeograful dr. Simona Bala, în cei trei ani anteriori, s-au adus în atenție camăși vechi purtate de locuitorii din zona Munților Padurea Craiului și a Munților Ses, din satele din apropierea Munților Bihorului. În primul an, modelul principal a fost „spatoiul românesc”, cu croi carpatic, specific satelor din zona etnografică Rosia-Pietroasa. În anii următori, activitatea s-a extins către sate de pe valea Crisului Repede, cum ar fi Suncuius, unde au fost aduse în discuție piese rare, printre care o cămașă carpatică refăcută de Florina Berte, și „spacele” cu croi drept, inspirate din fotografii vechi din 1885.
Citează, de asemenea, organizatorii, evenimentul de anul acesta va reuni cămăși de sărbătoare realizate cu toate cele trei tipuri de croiuri, din diferite materiale: pânză veche, tesută din fire de cânepă și bumbac, pânză cu chinar și pânză de mătase din perioada interbelică, folosită de femeile mai bogate. Diversitatea croiurilor se reflectă și în varianta manecilor, de la cele largi din zona Crisului Alb, până la cele încrețite sau terminate cu brățări subțiri și cusături ornamentale.
Organizatorii au inclus și trei modele de cămăși bărbătești din perioada interbelică, provenind din sate din subzona Campia Crișurilor, pentru a reînvia tehnicile tradiționale de ornamentare și croială. Participanții vor lucra împreună, ca pe vremuri, pentru a păstra obiceiurile zonei, iar materialele vor fi asigurate de aceștia, taxa de participare fiind de 50 de lei.
Potrivit crisana.ro, coordonatorul proiectului este muzeograful dr. Simona Bala, și activitatea se dorește a fi o oportunitate de a învăța și de a păstra vie tradiția portului popular bihorean.