Lia Savonea candidează pentru postul de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție
Update cu 4 ore în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Lia Savonea candidează pentru postul de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție
Judecătoarea Lia Savonea, fostă președintă a Consiliului Superior al Magistraturii și fostă președintă a Curții de Apel București, este singurul candidat înscris pentru postul de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Aceasta o înlocuiește pe Alina Corbu, a cărei mandat se încheie în septembrie. Anunțul oficial a fost făcut marți de către CSM, după ce termenul limită pentru înscriere, 16 iunie, a fost depășit.
Savonea a depus un proiect referitor la exercitarea atribuțiilor manageriale în cazul funcției de președinte al instanței supreme. Conform calendarului stabilit de CSM, începând cu 23 iunie, se va începe analiza candidaturii și va fi posibilă aprobarea interviului. Interviul presupune prezentarea planului managerial, testarea aptitudinilor de comunicare și verificarea cunoștințelor specifice poziției, notează digi24.ro.
Fosta șefă a CSM are o experiență îndelungată în justiție, fiind absolventă a Facultății de Drept din Universitatea București, promoția 1996. A început cariera la Judecătoria Sector 6, unde a și deținut funcția de președinte între 2001 și 2003, apoi a avansat la Tribunalul București - Secția I Penal, pe care a condus-o de asemenea. În perioada următoare, și-a desfășurat activitatea în exclusivitate în materia penală în instanțele superioare.
Potrivit autorilor, Savonea a fost, de asemenea, vicepreședintă a Curții de Apel București, iar în 2012 a devenit cea care a condus această instanță. În 2019, a ocupat funcția de președinte al CSM, fiind membru al acestei instituții anterior. În primăvara anului 2023, a fost numită judecătoare la Secția Penală a instanței supreme.
Conform notează tot digi24.ro, în timpul carierei, Lia Savonea a fost implicată în decizii controversate. A fost implicată în anularea rechizitoriului în dosarul Revoluției, în care fostul președinte Ion Iliescu este judecat, precum și în rejudecarea cazului lui Mario Iorgulescu, condamnat anterior la aproape 14 ani de închisoare pentru condus băut și sub influența drogurilor, ucigând un alt șofer.
În proiectul depus, ea subliniază importanța înțelegerii rolului și responsabilităților justiției în opinia publică și diferența între judecată și actele de justiție. Magistratul explică că anularea unui act administrativ sau un contract injust și frauda sunt măsuri de restabilire a echilibrului juridic, nu expresii ale abuzului sau excesului de putere.
Ea evidențiază, de asemenea, dificultăți legate de percepția publică asupra justiției, în special atunci când opinia publică primește informații incomplete sau tendentioase, ceea ce poate influența percepția asupra verdicturilor sau asupra instanțelor. Aceasta critică mediatizarea excesivă în cauze cu mize publice, care creează un climat tensionat și prejudecăți în rândul cetățenilor.
Potrivit Dix24, Consiliul Superior al Magistraturii a început deja procedura pentru alegerea noului președinte al Înaltei Curți, termenul pentru depunerea candidaturilor fiind închis, iar din 23 iunie fiind programate analizarea și susținerea interviurilor pentru posibilii candidați.
