Parlamentul European solicită acțiuni ferme împotriva hărțuirii cibernetice

Parlamentul European a adoptat o rezoluție care subliniază necesitatea întăririi măsurilor împotriva hărțuirii cibernetice pe teritoriul Uniunii Europene, avertizând că instrumentele actuale sunt inadecvate în fața creșterii acestui fenomen. Potrivit documentului, circa unu din șase adolescenți afirmă că a fost victimă a hărțuirii online, iar unul din opt recunoaște că a hărțuit pe alții, informează digi24.ro.

👉 Necesitatea unor sancțiuni eficiente și definirea clară a hărțuirii cibernetice

Eurodeputații cer măsuri precum sancțiuni „eficace și disuasive” pentru infracțiunile de hărțuire cibernetică, precum și simplificarea procesului de raportare a incidentelor de către victime. Aceștia solicită, de asemenea, eliminarea lacunelor legale pentru a asigura recunoașterea completă a gravității fenomenului la nivelul Uniunii.

Rezoluția invită Comisia Europeană să analizeze posibilitatea introducerii unei definiții armonizate a hărțuirii cibernetice și să evalueze dacă această infracțiune ar trebui recunoscută ca transfrontalieră. De asemenea, se propune includerea faptelor motivate de ură printre infracțiunile care să fie incriminate la nivel european.

👉 Responsabilizarea platformelor online și protecția victimelor

Parlamentul European îndeamnă platformele online să își asume o responsabilitate mai mare în prevenirea hărțuirii cibernetice. Eurodeputații subliniază că anumite modele de afaceri favorizează difuzarea conținutului de ură, cu impact negativ asupra minorilor, femeilor și comunității LGBTIQ+

Corpul legislativ critică sistemele de recomandare hiperpersonalizate care amplifică vizibilitatea discursului de ură și cere aplicarea strictă a articolului 28 din Regulamentul privind serviciile digitale, care protejează minorii. Parlamentul se opune ferm modificării acestor reglementări, în special în contextul utilizării inteligenței artificiale pentru generarea de conținut abuziv, precum deepfake-uri.

De asemenea, parlamentul oferă sprijin. Eurodeputații solicită integrarea acestor măsuri în strategiile naționale de sănătate mintală, cu un accent pe prevenție și educație, în special pentru copii, părinți și cadre didactice.