În timp ce Europa se află în pragul unui război comercial cu Statele Unite, cei 27 de comisari ai UE se vor reuni miercuri pentru a soluționa una dintre cele mai spinoase probleme de la Bruxelles: propriile finanțe. Politico prezintă, într-un material explicativ, ceea ce numește un ghid pentru neinițiați în lupta pentru banii UE. Agricultorii, start-up-urile, cineaștii și lobby-urile din domeniul apărării – toți au un interes în fondul de 1,2 trilioane de euro al UE pentru următorii șapte ani (2028 - 2034). Și toți luptă cu înverșunare pentru a-și proteja partea din tort de eventualele reduceri propuse de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Reforma bugetului colosal al UE ar putea fi amintită ca una dintre realizările lui von der Leyen – sau ca un fiasco, notează sursa citată. „Bugetul este politica transpusă în cifre”, a declarat Johannes Hahn, fostul comisar european pentru buget. Și ultimele săptămâni de negocieri aprige privind planul de cheltuieli pe șapte ani începând din 2028 îi dau dreptate. Comisarii se opun încercărilor lui von der Leyen de a renunța la programele lor preferate, guvernele îi umplu căsuța poștală cu mesaje furioase, iar fermierii sunt gata să iasă în stradă dacă cererile lor nu sunt satisfăcute. „Am tractorul și sunt gata”, a avertizat Massimiliano Giansanti, șeful puternicului lobby agricol european Copa, ca răspuns la zvonurile privind reducerile bugetului UE pentru ajutoarele agricole. Cu câteva zile înainte ca von der Leyen să-și prezinte propunerea miercuri, multe lucruri sunt încă incerte, iar orice decizie luată de Comisie poate fi respinsă de guvernele naționale și de Parlamentul European în urma a doi ani de negocieri sinuoase. Până miercuri, comisarii și consilierii lor de vârf vor trebui să răspundă la întrebări cruciale – Care va fi bugetul? Ce taxe vor fi percepute pentru a rambursa datoria UE? Regiunile vor mai conta? – în cadrul discuțiilor de urgență de la Berlaymont. Iată ce vor discuta: În următorii ani, UE va trebui să facă mai mult cu aproximativ aceeași sumă de bani. Un mare semn de întrebare planează asupra cifrelor, care sunt ținute secrete până în ultimul moment. Dar este un secret cunoscut că banii disponibili nu vor fi suficienți pentru a acoperi noile priorități – de la apărare la inovare și dezastre climatice – care s-au acumulat în ultimii ani. Într-o perioadă de restricții bugetare și încetinire a creșterii economice, cele mai mari două țări ale UE – Franța și Germania – și câteva alte state membre nu sunt dispuse să aloce mai mulți bani Bruxelles-ului, punând Comisia într-o situație dificilă. Pentru a elibera mai multe fonduri pentru apărare și start-up-uri, departamentul bugetar al blocului european are în vedere reducerea cu până la 20 % a bugetelor UE pentru agricultură și politici regionale, care reprezintă împreună două treimi din fondurile sale actuale. Dar acest lucru nu va fi ușor, întrucât lobby-ul fermierilor, cercetătorii și regiunile din întreaga Europă – precum și susținătorii lor puternici din Parlamentul European și Consiliul European – se opun oricăror reduceri. Marea idee a lui Von der Leyen este de a fuziona o multitudine de programe într-un singur fond național, care va determina cheltuielile în sectoare variind de la subvenții agricole la locuințe sociale. În cadrul acestui nou sistem, plățile bugetare – în special cheltuielile regionale, care reprezintă o treime din bugetul UE – vor fi legate de realizarea reformelor. Susținătorii acestei măsuri susțin că aceasta va facilita accesul beneficiarilor la fondurile UE și va stimula productivitatea prin încurajarea reformelor naționale. Cu toate acestea, majoritatea guvernelor UE sunt îngrijorate că această schimbare ar putea consolida puterea administrațiilor centrale și marginaliza regiunile, care joacă în prezent un rol important în cheltuirea fondurilor UE. Persistă temeri că transferul fondurilor către guvernele naționale, în detrimentul regiunilor mai sărace, așa cum se întâmplă în prezent, ar putea submina obiectivul UE de a reduce disparitățile din cadrul blocului. Comisia se află sub o presiune puternică pentru a introduce noi taxe la nivelul UE sau transferuri din veniturile fiscale naționale – cunoscute sub denumirea de „resurse proprii” – pentru a rambursa între 25 și 30 de miliarde de euro pe an din datoria comună contractată pentru a finanța redresarea blocului post-Covid. Însă discuțiile din ultimii ani de la Bruxelles au confirmat maxima lui Winston Churchill, potrivit căreia „nu există taxe bune”. Guvernele naționale sunt reticente în a acorda blocului prea multă putere de a extrage bani de la alegătorii lor și, în general, se opun cedării unei părți din veniturile fiscale interne către Bruxelles. În prezent, marea majoritate a fondurilor UE provine din contribuțiile guvernelor. Vineri, Comisia a propus trei noi taxe care vizează deșeurile electrice nereciclate, produsele din tutun și marile companii din UE cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro, potrivit unui document intern consultat de Politico. Acestea se adaugă la două idei separate din 2021 de a percepe o taxă la frontieră pe carbon și de a prelua o parte din veniturile generate de sistemul de comercializare a emisiilor. Deși ideile sunt încă în discuție, fiecare dintre ele se confruntă cu opoziția diferitelor grupuri de membri ai UE. Nu va fi ușor să se ajungă la un consens cu privire la orice nouă taxă. În cadrul ultimelor negocieri bugetare, UE a convenit că cel puțin 30% din cheltuielile sale ar trebui să fie direcționate către obiectivele climatice. Însă cheltuielile ecologice nu mai sunt la modă, partidele de dreapta câștigând teren, iar competitivitatea depășind mediul pe lista priorităților UE. Teresa Ribera, comisarul european pentru climă, socialistă spaniolă, luptă pentru creșterea – sau cel puțin menținerea – obiectivului climatic de 30%, pentru a demonstra că UE nu renunță la agenda sa ecologică. Însă comisarul pentru buget, Piotr Serafin, împinge în direcția opusă, temându-se că un prag atât de ridicat va îngreuna redistribuirea fondurilor în funcție de necesități. Von der Leyen are puțin timp la dispoziție pentru a lua o decizie finală cu privire la obiectivul climatic – și la toate celelalte aspecte.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.