Uniunea Europeană aruncă până la 10% din alimentele produse, iar România contribuie la această risipă cu aproximativ 2,5 milioane de tone anual, echivalentul a circa 150 de kilograme pe persoană. Această realitate reprezintă un motiv pentru care reducerea risipei alimentare până la jumătate până în 2030, pe tot lanțul, de la ferme până la consumatori, nu mai este doar o obligație europeană, ci și o responsabilitate comună pentru sănătatea publică, siguranța alimentară și protejarea resurselor. „Risipa alimentară este o problemă a societății noastre care preocupă întreaga Uniune Europeană (UE) și poate ajunge la aproximativ 10% din alimentele puse la dispoziția consumatorilor. UE s-a angajat să reducă la jumătate risipa alimentară mondială până în 2030, atât la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumatorilor, cât și pe parcursul lanțurilor de producție și aprovizionare cu alimente. În aceste condiții, reducerea risipei nu este doar o obligație impusă de noile norme europene, ci și o responsabilitate comună față de sănătatea publică și siguranța alimentară. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) va sprijini operatorii economici să faciliteze donarea alimentelor sigure pentru consum, astfel încât produsele care pot ajunge pe mesele oamenilor să nu fie irosite', a declarat președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, citat de Agerpres. Potrivit sursei citate, în România se acordă o atenție deosebită atât acțiunilor de conștientizare, cât și măsurilor legislative. Începând cu 2024, a fost adoptată o legislație care obligă toți operatorii din sectorul alimentar să ia măsuri pentru diminuarea risipei alimentare, inclusiv: conștientizarea angajaților și a consumatorilor, vânzarea produselor aproape de expirare la preț redus, redistribuirea prin donații, utilizarea sistemelor inteligente de gestiune a stocurilor și producției, precum și adaptarea proceselor tehnologice pentru a reduce pierderile. În paralel, instituțiile implicate - în special Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și ANSVSA - trebuie să desfășoare campanii de informare și educare a consumatorilor și operatorilor, pentru a sublinia importanța reducerii risipei alimentare. „Gospodăriile generează mai mult de jumătate din risipa alimentară din UE, urmate de restaurante, unități de alimentație publică și de punctele de vânzare cu amănuntul, cum ar fi supermarketurile și magazinele alimentare. Restul reprezintă risipa din timpul producției și al fabricării. Unele studii relevă că principala cauză a risipei în alimentația publică este dimensionarea necorespunzătoare a porțiilor oferite clienților, care nu ajung să consume toată mâncarea oferită. Alte cauze sunt: resturile rezultate prin pregătirea meniurilor, disfuncționalități în aprovizionare sau excesul de mâncare pregătită, care trebuie aruncată la sfârșitul zilei. Tocmai în acest sens, noua legislație obligă operatorii din HORECA să permită clienților să ia acasă alimentele pe care nu le-au consumat, fără costuri suplimentare și în condiții corespunzătoare de ambalare”, a precizat președintele ANSVSA. Ministerul Agriculturii menționează că, potrivit estimărilor, se aruncă anual aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente (circa 150 kg/persoană), însă MADR nu are atribuții de a măsura sau raporta direct aceste cantități, ci doar de a sprijini prevenirea risipei, și de aceea nu deține date oficiale proprii despre nivelul deșeurilor alimentare. Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Cercetare pentru Bioresurse Alimentare pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cei mai mari „risipitori” de alimente din România sunt restaurantele și consumatorii casnici din mediul urban, care generează 8,6%, respectiv 6,5% din pierderile totale. De asemenea, în producția agricolă primară se mai pierde aproximativ 4,2%, în procesarea alimentelor - 3,8%, iar în retail și distribuție - 0,9%. 'Totuși, tendința este de scădere: risipa în gospodăriile urbane a scăzut de la 10,4% în 2016 la 6,5% în 2020, iar prognoza pentru 2030 este de circa 2%', susțin reprezentanții MADR.