Relațiile dintre Statele Unite și Uniunea Europeană au fost tensionate anul acesta din cauza dezacordurilor privind sprijinul pentru Ucraina și disputelor comerciale. Totuși, războiul din Ucraina a determinat o apropiere neașteptată între cele două blocuri, unite de frustrarea față de refuzul Rusiei de a negocia.
Copiii ucraineni din zonele ocupate de Rusia sunt supuși unei indoctrinări violente, fiind învățați să folosească arme, să sape tranșee și să opereze drone încă de la școală. Unii dintre ei sunt forțați chiar să exhumeze rămășițe umane din al Doilea Război Mondial, potrivit unei anchete realizate de Kyiv Independent.
La doar cinci zile după spargerea Muzeului Luvru, o parte din colecția de bijuterii rămase, considerate printre cele mai valoroase, a fost mutată vineri dimineață la Banca Franței. Transferul s-a făcut sub strictă escortă polițienească pentru a asigura securitatea acestor obiecte prețioase, fără o dată clară pentru reluarea expunerii la muzeu.
Președintele României, Nicușor Dan, a participat vineri la o videoconferință a „Coaliției Voinței”, condusă de premierul britanic Keir Starmer, la care a fost prezent și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Discuțiile s-au concentrat asupra noilor sancțiuni împotriva Rusiei.
Guvernul german a cerut Statelor Unite să excludă de la sancțiuni trei rafinării deținute de Rosneft, dar gestionate de autorități germane, pentru a nu afecta producția de petrol. În urma noilor restricții americane impuse Rosneft și Lukoil, Berlinul încearcă să protejeze această filială locală.
Belgia a primit recent primele avioane de vânătoare F-35 comandate în 2018, însă piloții nu pot să le folosească pentru antrenamente pe teritoriul național. Ministrul Apărării, Theo Francken, explică că „spațiul aerian belgian nu va fi suficient pentru a absorbi misiunile de antrenament”.
Pierre Schill, șeful Statului Major al Armatei Terestre din Franța, a anunțat că armata este „gata să desfășoare forțe în cadrul garanțiilor de securitate”, estimând o implicare în beneficiul Ucrainei în anul 2026. Mesajul său subliniază disponibilitatea Franței de a interveni în conflictul ruso-ucrainean.
Hadja Lahbib, comisar european și fost ministru belgian de externe, a afirmat că Uniunea Europeană „nu este încă pregătită” să folosească cele 140 de miliarde de euro din activele rusești înghețate în vederea unui împrumut către Ucraina, avertizând asupra riscurilor juridice și financiare majore. Ea a subliniat că este nevoie de o muncă intensă pentru a gestiona corect aceste riscuri și împărțirea responsabilităților.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat în cadrul unei videoconferinţe cu aliaţii Ucrainei că Franţa va livra în „zilele următoare” noi rachete antiaeriene Aster şi avioane de luptă Mirage. El a precizat că vor fi asigurate şi noi programe de instruire pentru utilizarea acestora, menţionând că momentan alte detalii nu au fost făcute publice.
Procuratura din Istanbul a deschis o anchetă de spionaj împotriva primarului Ekrem Imamoglu, aflat în opoziție și încarcerat din martie pentru acuzații de corupție pe care le neagă. Dosarul îl vizează și pe Necati Özkan, directorul său de campanie, și jurnalistul Merdan Yanardag.
Parlamentul Croației a decis să revină la serviciul militar obligatoriu începând cu anul 2026, după ce îl desființase în 2008. Aproximativ 18.000 de tineri vor fi mobilizați anual pentru o formare de două luni, ca răspuns la creșterea tensiunilor internationale și conflictul din Ucraina.
Nava de debarcare rusă „Aleksandr Șabalin” este ancorată de mai multe zile în largul Golfului Lübeck, la est de insula Fehmarn din Marea Baltică. Ambarcațiunea a apărut anterior în apropierea coastelor Danemarcei în timp ce drone neidentificate survolau baze militare daneze, fără probe clare legate de nava respectivă.
