În perioada 2013 - mijlocul anului 2025, românii plecați în străinătate au transferat aproximativ 60 de miliarde de euro în țară, o sumă ce depășește de peste două ori valoarea inițială a PNRR, arată o analiză publicată de Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, pe pagina sa de LinkedIn, citează economedia.ro.
👉Remiterile personale susțin gospodăriile și economia românească
Cristian Popa explică faptul că remiterile personale, adică transferurile voluntare și transfrontaliere între persoane, au devenit un adevărat amortizor economic pentru România. Aceste sume ajută multe gospodării să plătească chiria la timp, să acopere cheltuielile de școlarizare și să aibă o plasă de siguranță în perioadele dificile.
Potrivit analizei, remiterile au susținut consumul și investițiile, precum și o parte din finanțarea deficitului extern. În 2024, intrările din străinătate au atins 6,7 miliarde de euro, aproape 2% din PIB, valoare dublă față de acum un deceniu. Totuși, în prima jumătate a lui 2025, încasările au început să scadă, iar plățile către exterior să crească.
👉Reducerea remiterilor în 2025 și principalele surse geografice
Popa notează o diminuare a remiterilor în 2025, cauzată de incertitudinile economice globale, creșterea costului vieții și mutarea familiilor românilor în străinătate, ceea ce reduce obligațiile financiare față de țară. De asemenea, el explică că o parte dintre emigranți nu mai au cui să trimită bani.
Geografic, aproape jumătate din remiterile personale provin din Regatul Unit și Germania. Contribuția diasporei din Regatul Unit a crescut de zece ori în ultimul deceniu, depășind aportul diasporei mult mai numeroase din Italia, Spania și Franța. Aceasta se datorează extensiei rapide a comunității românești în Regatul Unit după 2014 și nivelului mai ridicat al veniturilor obținute acolo.
👉Creșterea plăților către exterior și importanța muncitorilor străini în România
Analiza subliniază că România devine tot mai mult o țară de origine a remiterilor, iar plățile către străinătate au crescut de peste patru ori în ultimii cinci ani, ajungând la 1,7 miliarde de euro în 2024. Raportul încasări/plăți s-a redus de la 14:1 în 2019 la 4:1 în 2024.
Popa acuză că, fără muncitorii străini, economia României ar fi mai mică și traiul mai scump. Principalul exemplu este creșterea plăților către Nepal, o țară asiatică care apare în topul destinațiilor. Deși banii trimiși în Asia reprezintă o pondere mică, volumul lor a crescut semnificativ în ultimul an, impulsionat de prezența tot mai mare a lucrătorilor non-UE în România.
