Mănăstirea Vorona, situată în comuna Vorona din județul Botoșani, se remarcă prin importanța sa istorică și spirituală, fiind locul unde patriarhul Teoctist (1986-2007) a intrat ca frate tânăr. Potrivit https://vorona.mmb.ro/, mănăstirea adăpostește astăzi chiliile și obiectele care amintesc începuturile vieții monahale ale celui care a devenit ulterior patriarh al României.
👉Istoria veche a mănăstirii și rolul familiilor boierești
Denominată după pârâul Vorona, atestat documentar încă din 1433, mănăstirea Vorona are rădăcini adânci în istoria monahismului moldovenesc. Prima construcție, o bisericuță din lemn, a fost ridicată în secolul al XVII-lea de un grup de călugări, iar în secolul următor, mai multe familii boierești importante și arhimandritul Rafail au sprijinit dezvoltarea așezământului.
Mulți boieri moldoveni celebri, printre care Liteanu, Jora, Panaite sau Mavrocordat, au contribuit la înflorirea mănăstirii, care a devenit un centru de prestigiu pentru ortodoxie și monahism. Ansamblul complex include două biserici mari din zid, o biserică mică din cimitir și schitul Sihăstria Voronei, separat după 1990.
👉Detalii despre arhitectura și obiectele de cult din biserica mare
Biserica principală a Mănăstirii Vorona, construită din piatră și cărămidă, are un plan triconic și sunt prezente trei turle oarbe octogonale cu acoperișuri în formă de mitră arhierească. Interiorul este împărțit în altar, naos, pronaos și pridvor, fiecare spațiu fiind luminat de ferestre duble terminate în arc, cu grilaje metalice.
Catapeteasma este bogat decorată, iar în altar se păstrează o icoană veche a Mântuitorului Hristos și o cruce de lemn ce conține moaște ale Sfântului Ierarh Nicolae. Pictura a fost realizată inițial în ulei în anii 1869-1870 de schimonahul Vladimir Machidon, iar în 1982 biserica a fost repictată în frescă de pictorul Nicolae Gavrileanu.
În Duminica Tomei din 1928, Toader Arăpașu, viitorul patriarh Teoctist, născut în satul Tocileni din județul Botoșani, a fost primit la Schitul Sihăstria Voronei, parte a complexului Vorona. El a viețuit în chilia care astăzi este păstrată ca muzeu, iar locul este marcat de o placă comemorativă.
Istoria mănăstirii mai arată că până în 1968 aceasta a fost un lăcaș pentru călugări, devenind ulterior mănăstire pentru călugărițe. Complexul este inclus pe lista monumentelor istorice din județul Botoșani, fiind un reper spiritual și cultural al zonei.
