Șeful Executivului a prezentat, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, un proiect privind pensiile magistraților. Va crește vârsta de pensionare la limita standard de 65 de ani. Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat imediat acuzând un atac la independența justiției. „Propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea și în sistemul de justiție în pensie la vârsta standard de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea, de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii după care te poți pensiona la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat, care lucrează de la început în sistemul din România, să iasă la pensie mai repede, dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede la pensie să piardă două procente din pensie'', a explicat Ilie Bolojan. Două treimi dintre magistrații din România ies la pensie la vârsta de 47, 48, 49 de ani, o vârstă foarte redusă, lucru care reprezintă o problemă de sustenabilitate în anii următori. „Una din problemele din zona de Justiție este ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani, și am avut posibilitatea ca timp de trei luni, la începutul acestui an, să semnez pensionări de magistrați, suntem în situația în care două treimi dintre magistrații din România ies la pensie la 47, 48, 49 de ani, ceea ce este o vârstă foarte redusă, o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu. Este și o problemă de sustenabilitate în anii următori, pentru că nu mai avem oameni care să înlocuiască oamenii experimentați din sistemele noastre publice care se pensionează prea repede'', a spus premierul. El a arătat că a fost făcută o analiză a sistemelor de pensionare din țările Uniunii Europene și vârsta de pensionare este cea de 65 de ani în aproape toate aceste state, cu posibilitatea de muncă până la 68 - 70 de ani, remarcând că România se află în linia europeană în ceea ce privește vârsta de pensionare. „În ceea ce privește cuantumul pensiei, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate de către cel care lucrează în ultimii ani de activitate - patru ani, cinci ani și așa mai departe și din această medie de salarii există calculat în diferite țări, pe diferite sisteme, procente. În unele țări avem un sistem de plată total contributiv, deci nu există nicio diferențiere între sistemul din magistratură și ceilalți funcționari. În cele mai multe țări există o formulă care însă ne duce în situația de a ne apropia la o valoare care înseamnă 60 - 70% din câștigurile salariale nete din ultimii ani de activitate. În această situație, (...) am făcut o propunere care ține cont atât de acest principiu de bază, dar și de formulele aflate în legislația românească și cele care țin de decizii ale Curții Constituționale. În fapt, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez. Deci nu 80% din brut, cum este astăzi, ceea ce depășește salariul net, și maxim 70% din ultimul salariu net, o valoare care oricum este la marja superioară a situației din țările Uniunii Europene'', a explicat prim-ministrul. „Avem o urgență” Șeful Executivului a arătat că, în prezent, există „o situație în care sunt magistrați care au îndeplinit condițiile standard de pensionare și pentru ca aceștia să nu părăsească sistemul aceste propuneri sunt completate de dispoziții tranzitorii, care permit celor care astăzi lucrează în sistemul de justiție și îndeplinesc condițiile de pensionare să se pensioneze după vechea lege și să lucreze în activitate cât doresc, cât au capacitatea și dorința, în așa fel încât să nu existe niciun fel de fluctuații majore în sistemul de justiție și activitatea instanțelor și a parchetelor să se desfășoare în condiții normale în perioada următoare''. ''Avem o urgență legată de clarificarea modului în care se pensionează magistrații din România, pentru că rezolvarea acestei situații era prinsă într-unul din jaloanele care ne permit accesarea de fonduri europene. Avem reținute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze pe care nu le-am îndeplinit în momentul de față din ultima cerere pe care am depus-o, dintre care peste 230 de milioane reprezintă de euro sumele care sunt reținute până la rezolvarea acestei soluții de către România. Avem ca termen luna noiembrie să îndeplinim aceste jaloane, altfel vom pierde banii'', a declarat prim-ministrul, într-o conferință de presă, la Palatul Victoria. Potrivit acestuia, celelalte două componente sunt operaționalizarea agenției care monitorizează performanța companiilor de stat - AMEPIP - și transparența modului în care sunt desemnați membrii Consiliilor de administrație, pentru care este reținută, de asemenea ''o sumă importantă'', de peste 220 de milioane de euro. Toate cele trei componente trebuie rezolvate, ''avem nevoie de aceste fonduri'', a subliniat Bolojan. El a menționat că urgența în cazul pensiilor magistraților ține de „câteva elemente'' foarte importante, unul fiind legat de echitatea socială, „în condițiile în care aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii din sectorul public și privat din România pe contributivitate. Apare o nedreptate socială datorită acestei diferențe foarte mari'', a explicat premierul. CSM acuză Guvernul - „Un atac direct la independența justiției” Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat vehement, marți, măsurile anunțate de premierul României privind schimbările din sistemul de pensionare al magistraților. Într-un comunicat de presă, CSM susține că Executivul acționează „abuziv și discreționar”, fără a consulta autoritatea judecătorească, într-o manieră ce aduce aminte de un „veritabil dictat”. „Intențiile autorității executive încalcă flagrant principiile constituționale și internaționale în materie, reflectate constant în jurisprudența Curții Constituționale”, transmite instituția. Guvernul ar avea în vedere o nouă creștere a vârstei de pensionare, majorarea vechimii minime în funcție pentru pensionare și diminuarea pensiei de serviciu. Măsuri care, potrivit CSM, încalcă principiile securității juridice și ale așteptărilor legitime ale magistraților. Consiliul acuză autoritățile că modificările repetate ale statutului magistraților creează un sistem normativ „fundamental diferit” de cel existent la intrarea în profesie. „Judecătorii și procurorii gestionează un volum uriaș de cauze, în condiții grele și cu restricții severe. Au dreptul legitim la stabilitate și predictibilitate legislativă”, se arată în reacția CSM. Mai mult, instituția atrage atenția că noile măsuri pun în pericol independența financiară a justiției, iar diminuarea pensiilor rupe echilibrul esențial dintre responsabilități și recompensare. CSM avertizează că pe termen lung profesiile de magistrat vor deveni neatractive, iar sistemul judiciar ar putea intra într-o criză gravă. „Toate măsurile anunțate vizează exclusiv magistrații și fac parte dintr-o campanie de stigmatizare menită să submineze puterea judecătorească. Este o încercare de a deturna atenția publică de la problemele reale și scandalurile din spațiul politic”, mai afirmă Consiliul.