Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a anunţat, marţi, că la scrutinul din 9 iunie s-au înscris 207.389 de candidaţi pentru alegerile locale şi 494 pentru cele europarlamentare, menţionând că cel mai tânăr candidat are 23 de ani, iar cel mai în vârstă 100 de ani. Toni Greblă a precizat, într-o conferinţă de presă, că până în prezent sunt înscrişi în Registrul electoral 18.025.324 de alegători, iar numărul secţiilor de votare este de 18.955 în ţară şi 915 în străinătate. Potrivit şefului AEP, la acest scrutin vor fi aleşi 3.186 de primari ai localităţilor şi primarul general al Capitalei, 3.186 de consilii locale şi judeţene, precum şi 33 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European. S-au înscris un număr total de 207.389 de candidaţi pentru alegerile locale. Din aceştia, 11.500 de persoane candidează pentru consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, iar pentru funcţiile de primari candidează 11.386 de candidaţi. Dintre cei 11.386 de candidaţi înscrişi pentru posturile de primari, 9.776 candidează în mediul rural, iar 1.610 în mediul urban. În rural, pentru funcţiile de edil candidează 10,56% femei, iar în urban - 12,36%. Cel mai tânăr candidat pentru alegerile care vor avea loc pe data de 9 iunie are puţin peste 23 de ani, iar cel mai în vârstă, „seniorul candidaţilor", are 100 de ani. „Avem, de asemenea, doi candidaţi la alegerile locale de 95 de ani, doi candidaţi de 94 de ani", a precizat şeful AEP. Pentru alegerile europarlamentare s-au înscris 494 de candidaţi, dintre care 167 femei, ceea ce reprezintă 33,81% din total, „cu un procentaj un pic mai bun decât cel de la alegerile locale", după cum a arătat Toni Greblă. Candidaţii vor fi votaţi de cetăţenii români în vârstă de peste 18 ani împliniţi chiar şi în ziua alegerilor şi care au domiciliul fie în ţară, fie în străinătate şi nu şi-au pierdut dreptul de a alege. „Avem înscrişi în Registrul electoral permanent 18.025.324 de alegători, din care 942.730 sunt cetăţeni români cu domiciliul în străinătate", a anunţat Greblă. În dimineaţa zilei de 9 iunie se vor deschide 18.968 de secţii de votare în ţară şi un „număr record" în străinătate - 915 secţii -, faţă de aproximativ 450 câte au fost organizate la scrutinul europarlamentar din 2019. În privinţa secţiilor de votare, Toni Greblă a menţionat că cele mai multe vor fi în Bucureşti - 1.289, după care în Iaşi, Cluj, Bihor şi Bacău cu un număr cuprins între 783 şi 640 de secţii. Judeţele cu cele mai puţine secţii de vot sunt Tulcea, Covasna şi Harghita, cu aproximativ 200 de secţii de votare. Din cele 915 secţii de votare organizate în străinătate, cele mai multe vor fi deschise în ţările în care şi prezenţa cetăţenilor români este mai mare. Astfel, în Italia vor fi deschise 150 de secţii de votare, în Marea Britanie - 147, în Germania - 104, Franţa - 66, în Republica Moldova - 52, iar în Statele Unite ale Americii - 48. Procedura de vot La alegerile din 9 iunie votarea începe la 7.00 dimineaţa şi se încheie la ora 22.00. Acest proces se va putea prelungi, în mod excepţional, până la ora 23.59, în cazul în care mai sunt votanţi la rând. La alegerile locale, cetăţenii români vor putea vota numai la secţia la care sunt arondaţi cu domiciliul sau cu reşedinţa, dacă aceasta a fost stabilită cu cel puţin 60 de zile înainte de data scrutinului. La secţia de votare unde sunt arondaţi, alegătorii vor prezenta documentul de identitate şi vor primi de la preşedintele secţiei un set de cinci buletine de vot - pentru alegerea cetăţenilor români în Parlamentul European, pentru alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean/primarului general al Capitalei, pentru alegerea Consiliului General al Municipiului Bucureşti/Consiliului Judeţean, pentru alegerea primarului localităţii/pentru alegerea primarului de sector şi pentru alegerea Consiliului local al unei unităţi administrative-teritoriale/Consiliu de sector. Potrivit preşedintelui AEP, alegătorul va pune ştampila pe fiecare buletin de vot şi va avea la dispoziţie, pentru prima dată, o tuşieră pe care va putea să o utilizeze în cazul în care nu se mai vede foarte bine ştampila după ce a fost aplicată. După exercitarea votului, alegătorul va ieşi din cabină, va împături buletinele de vot cu ştampila secţiei de votare în exterior şi fiecare dintre cele cinci buletine le va pune în urna inscripţionată corespunzător. Alegătorul va preda apoi ştampila şi va putea părăsi secţia de vot.