Capitele de fan din România, simbol al unei tradiții în pericol de dispariție
Update cu 1 zi în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Capitele de fan din România, simbol al unei tradiții în pericol de dispariție
Capitele de fan au fost un simbol al vieții rurale în România timp de sute de ani. Grămezi înalte de până la 3 metri, acestea reprezintă culminația muncii de vară depuse de familiile de la sat, de la copii până la bunici. Însă, potrivit unei analize realizate de The Guardian, aceste tradiții devin din ce în ce mai rare și riscă să rămână doar o amintire în viitor.
Localnicii obțin fânul tăind iarba, lăsând-o să se usuce la soare, după care o stivuiesc pentru a fi folosită iarna. Aceste scene sunt o constantă în viața rurală și s-au desfășurat de generații întregi. Toți membrii familiei participă la această muncă comună, esențială pentru hrana animalelor pe timpul iernii.
Cercetările arată că aceste pășuni sunt printre cele mai biodiverse ecosisteme terestre din lume, adăpostind zeci de specii de plante și insecte. Activitatea umană contribuie la această biodiversitate: de-a lungul timpului, sute de specii s-au adaptat practicărilor agricole tradiționale, interconectându-se cu ciclurile de viață ale mediului. Conform Digi24, studiile sugerează că fânețele tradiționale din România sunt mai bogate în viață sălbatică decât pășunile gestionate ca rezerve naturale.
Cu toate acestea, modificările din agricultură sunt semnificative. De-a lungul anilor, tinerii au început să părăsească satele în căutarea unor locuri de muncă mai bune în alte părți ale Europei. Aceasta a dus la înlocuirea metodelor tradiționale de muncă cu utilaje moderne, iar acum sunt tot mai rare familiile care construiesc capite de fan. "In ultimii 30 de ani, totul se schimbă extrem de repede", afirmă fermierul Sarig Attila din Ghimeș-Făget.
În Ghimeș-Făget, o comunitate de aproximativ 5.000 de oameni, familiile au fost în mare parte autosuficiente timp de 400 de ani. Dar, în prezent, mulți săteni pot numi mai mult de 120 de specii de plante, în timp ce în alte părți ale Europei, pășunile bogate în viață sălbatică dispar treptat.
În acest context, Nat Page, directorul Fundației Adept, lucrează cu fermierii pentru a promova gestionarea sustenabilă a pășunilor. Activitatea sa acoperă 30.000 de hectare de pășuni și oferă fonduri pentru protecția biodiversității. "Transilvania este ultima zonă europeană cu peisaje agricole tradiționale la scară largă. Suntem dornici să le oferim micilor fermieri un stimulent pentru a rămâne în țară", subliniază Page.
În ciuda acestor eforturi, metodele tradiționale de agricultură din România continuă să dispară. În multe zone, jumătate dintre pășunile cu fân nu sunt îngrijite, iar tradiția capitelor de fan se află pe calea dispariției, amenințată de modernizarea rapidă și abandonul satelor.
