Oradea a sărbătorit Ziua Imnului Național al României cu o ceremonie modestă
Luni, Oradea a marcat Ziua Imnului Național al României, un eveniment la care prezența a fost destul de redusă. Aproximativ 20 de spectatori au fost prezenți, număr care nu a depășit un sfert din totalul oficialităților, militarilor și jandarmilor care au participat.
Ceremonia a început la ora 10:00, conform anunțului, dar s-a încheiat cu aproape 20 de minute mai devreme. Spectatorii s-au adunat în spatele stației de tramvai din Piața Unirii, iar jandarmii au restricționat accesul în centrul pieței, provocând nemulțumirea celor prezenți.
Printre cei care au luat parte la eveniment s-au numărat primarul Florin Birta, vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Malan, și episcopul greco-catolic, Virgil Bercea. Ceremonia a inclus primirea oficialului, prezentarea onorului, interpretarea imnului național, o slujbă de binecuvântare și rugăciune pentru poporul român, și discursuri cu ocazia sărbătorii.
Prefectul județului Bihor, Dumitru Tiplea, și muzeograful Cristian Culiciu au fost cei care au luat cuvântul. Tiplea a accentuat importanța imnului național, afirmând că acesta „este mai mult decât o simplă piesă muzicală; este un simbol al unității, al luptei pentru libertate și al speranței noastre colective.” De asemenea, el a subliniat mesajul versului „acum ori niciodată”, care reprezintă mobilizarea energiilor vitale ale națiunii.
Cristian Culiciu a discutat despre istoria imnurilor României și despre simbolurile din versurile scrise de Andrei Mureșanu. Ceremonia s-a încheiat la ora 10:22, cu defilarea detașamentului de onoare.
Versurile imnului național, intitulat „Deșteaptă-te, române!”, au fost scrise de Andrei Mureșanu, poet și jurnalist din perioada romantică, iar muzica a fost compusă de Anton Pann, un cunoscut poet și etnograf. Poemul a fost creat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, fiind interpretat pentru prima dată pe 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea. De atunci, „Deșteaptă-te, române!” a devenit un simbol al unirii și curajului în momente cruciale din istoria țării, inclusiv în timpul Războiului de Independență și al ambelor războaie mondiale.
După instaurarea regimului comunist, imnul a fost interzis, iar cântarea lui era pedepsită sever. Totuși, pe 22 decembrie 1989, în mijlocul revoluției anticomuniste, imnul a răsunat pe străzi, unind populația și înlăturând frica. Această reacție a dus, în mod natural, la recunoașterea sa ca imn național al României.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
