Muzeul Țării Crișurilor - Zilele Filmului Istoric

Au fost trei zile pline de evenimente la Muzeul Țării Crișurilor: lansări de carte, conferințe, dezbateri, vizionare de film. Organizarea „Zilelor Filmului Istoric” a fost gândită ca un eveniment menit să evalueze impactul cinematografiei în societatea românească în anii regimului comunist. Dincolo de plăcerea revederii unor realizări cinematografice din trecut, unul dintre scopurile urmărite a fost acela de a surprinde modul în care filmul istoric a fost utilizat ca instrument de propagandă. Toate evenimentele au făcut săli pline, cu public divers: studenți, literați, universitari, oameni de cultură, șefi de instituții locale etc. Au fost prezenți, printre alții, Ancuța Șchiop, managerul Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai” Bihor, Antonia Nica, viceprimar al municipiului Oradea, Sorin Șipoș, prorector al Universității Oradea. Deschiderea oficială a manifestării a avut loc miercuri, 27 martie, ora 17.00, în sala de conferințe a instituției muzeale, odată cu lansarea volumului „Film și propagandă în România comunistă”, autor Gabriel Moisa, publicat la Editura Mega din Cluj-Napoca în cursul acestui an. Cartea a fost prezentată de două personalități de marcă din domeniu: prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, manager, Biblioteca Națională, București, și de prof. univ. dr. Virgiliu Ţârău, istoric, Facultatea de Istorie și Filosofie „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Oficiile de gazdă au fost făcute de către prof. univ. dr. Sorin Șipoș. Cinematografie și manipulare istorică Istoricul Gabriel Moisa explorează în lucrare, cu acuratețe și detaliu, intersecția dintre cinematografie și manipularea istorică sub regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu. Având ca punct de plecare o preocupare îndelungată pentru modul în care scrierea istorică a fost instrumentalizată de către regimul comunist, autorul extinde cercetarea către modalitățile sofisticate prin care cinematografia, în special filmul de ficțiune, a fost utilizată ca un puternic instrument de propagandă. Într-o epocă marcată de încercările de a modela societatea conform canoanelor ideologice, cinematografia nu doar că a fost subordonată nevoilor propagandistice ale regimului, ci a servit și ca un mijloc esențial de rescriere vizuală a istoriei. Acest demers a avut ca scop ultim formarea unui conștient colectiv conform cu valorile și obiectivele comunismului, transformând filmele de ficțiune în instrumente eficace de modelare a percepțiilor și atitudinilor publice. Prin analiza sa, autorul nu doar că oferă o perspectivă nouă asupra rolului cinematografiei în politica de stat, ci și îmbogățește înțelegerea noastră despre complexitatea și ramificațiile utilizării artei și culturii în scopuri ideologice sub regimul comunist. Cu această ocazie au fost oferite de către autor 100 de volume gratuite celor interesați, acestea epuizându-se rapid, înainte debutul propriu-zis al evenimentului. A doua zi a manifestării a prilejuit cinefililor împătimiți vizionarea unuia dintre filmele controversate ale perioadei anilor ’80: „Să mori rănit din dragoste de viață”, regia Mircea Veroiu, 1984. Proiecția a fost urmată de dezbaterea „Cinematografia românească - instrument al regimului comunist de propagandă și manipulare?”, la care au participat Bogdan Burileanu, critic de film și producător delegat al filmului mai sus menționat, Gheorghe Visu, actor, prof. univ. dr. Adrian Cioroianu și prof. univ. dr. Virgil Țârău, în prezența dnei Adina Rențea - manager cultural. Moderator a fost prof. univ. dr. Gabriel Moisa. Filmul a prilejuit discuții aprinse pe marginea implicării politicului în arta cinematografică, fiecare dintre cei care au luat cuvântul rememorând situații uneori absurde, alteori de-a dreptul tensionate, pentru care unele scene din film n-au putut fi realizate așa cum le-a gândit regizorul, supus și el, și actorii la mari presiuni din partea celor care controlau la acea vreme direcțiile în cinematografia românească. Lansare de carte Adrian Cioroianu A treia zi de evenimente culturale a ieșit ușor din tipic, în sensul în care cartea lansată de Adrian Cioroianu, „Frumoasă era Sena pe sub florile mele. Notele unui ambasador român la Paris între Bataclan ’15 și COVID-19” cuprinde note memorialistice despre viața cotidiană a unui diplomat în capitala Franței. Lucrarea este tipărită la Editura Curtea Veche Publishing, 2023 și a fost prezentată de prof. univ. dr. Gabriel Moisa, managerul instituției muzeale orădene. A fost urmată de conferința „Acel Paris pe care îl iubim – în note diplomatice, între terorism și pandemie”. Adrian Cioroianu a vorbit în picioare în fața unei săli pline, interesate de dedesubturile activității și vieții unui diplomat român la Paris timp de cinci ani de zile. „Pariul acestor pagini - mărturisește autorul - este să-l informeze pe cititor despre instituția numită UNESCO și despre ce face, în genere, un ambasador acolo și, totodată, să îl însoțească pe străzile acestui oraș impresionant care e Parisul...”. Dincolo de activitatea instituțională, timp de cinci ani Adrian Cioroianu a fost un fin observator al realităților franceze, iar cartea pe care a scris-o este un adevărat caleidoscop care ne oferă imagini fidele despre tot ceea ce au însemnat cei cinci ani petrecuți de autor pe malul Senei. Nimic nu rămâne în afara ariei de interes a autorului: Parisul cu monumentele, străzile, oamenii lui, prieteniile pe care le-a legat, tabloul politic al Hexagonului, fierberile politice și sociale, vinurile, parfumurile, rafinamentul tipic franțuzesc, negustorii de antichități, oamenii străzii, Catedrala Notre-Dame, Muzeul Luvru și Turnul Eiffel etc. Cartea este o veritabilă declarație de dragoste a autorului față de Franța, față de Paris, față de limba franceză, față de tot ce înseamnă și a însemnat spiritul francez și civilizația franceză. Adrian Cioroianu este istoric, jurnalist, eseist și om politic, care a ocupat printre altele funcția de ministru al Afacerilor Externe, profesor universitar și decan al Facultății de Istorie de la Universitatea București și autor al mai multor volume de istorie a României. La funcția de decan este nevoit să renunțe odată cu numirea, în octombrie 2015, ca ambasador al României pe lângă UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură) la Paris. De această numire și de cei cinci ani petrecuți la Paris, într-un apartament pe malul Senei, se leagă și conținutul volumului menționat, surprinzând nopți și zile, scene de viață, scene de stradă, analizând oameni și descifrând mentalități. La finalul conferinței, Adrian Cioroianu a acordat cu generozitate autografe pe cărțile puse la dispoziție prin Librăria Humanitas Oradea și s-a fotografiat cu cei prezenți. Partenerii acestui eveniment cultural unic au fost Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea. Manifestarea a fost organizată cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, al Arhivei Națională de Filme – Cinemateca Română și al Asociației DACIN SARA. La toate evenimentele intrarea a fost liberă.