Peste 25% dintre copiii sub 6 ani nu au frecventat grădinița în anul școlar 2022-2023
Peste 25% dintre copiii sub 6 ani nu au frecventat grădinița în anul școlar 2022-2023
În anul școlar 2022-2023, peste un sfert dintre copiii sub 6 ani din România nu frecventau grădinița. Datele oficiale arată că, din cele 7.471 de grădinițe publice existente, doar 1.616 funcționau cu program prelungit, dintre care numai 310 erau situate în mediul rural. Aceasta relevă un risc crescut de sărăcie și excluziune socială pentru copiii din aceste zone.
Pentru viitorul an școlar, autoritățile estimează că vor exista 665 de mii de locuri în grădinițe, suficient pentru a acoperi toți copiii cu vârste între 4 și 6 ani și peste 70% dintre cei sub 4 ani. Cu toate acestea, rata de nefrecventare a școlii rămâne o problemă semnificativă, afectând tot mai mulți copii. În anul școlar 2022-2023, aproape 16% dintre copiii de vârstă gimnazială nu erau înscriși la școală, iar această cifră era chiar mai mare pentru cei de vârstă liceală, atingând 25,03%.
România se confruntă, de asemenea, cu un procent de 16,6% dintre tinerii între 18 și 24 de ani care au finalizat cel mult studiile gimnaziale, cea mai mare rată din ultimii șase ani.
Organizația "Salvați Copiii" a subliniat frecvent importanța contextului socio-economic al familiilor asupra performanțelor școlare ale copiilor. Cele mai recente rezultate ale studiului PISA plasează România în rândul țărilor unde legătura între statutul socio-economic al elevilor și performanțele lor școlare este foarte puternică.
"Accesul la educație timpurie este o condiție fundamentală pentru ca dreptul copilului la un viitor bun să fie unul real. Discriminarea pe care o induce sărăcia are efecte devastatoare pe termen lung pentru copil și, totodată, costuri imense pentru întreaga societate", a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv "Salvați Copiii" România.
Dintre familiile beneficiare ale programelor "Salvați Copiii" România, 51,58% au venituri sub 400 lei pe membru de familie. Un alt 32,48% declară venituri sub 600 lei, în timp ce doar 15,9% au venituri care depășesc 600 lei, conform unui studiu realizat la finalul anului 2023.
În plus, cheltuielile publice pentru educația copiilor români sunt cele mai scăzute din Uniunea Europeană. În 2022, acestea au fost de doar 3,2% din PIB, comparativ cu media de 4,7% în UE 27. Această situație forțează părinții să acopere lipsurile sistemului educațional din propriul buzunar.
România se confruntă cu o intensitate record a sărăciei educaționale în rândul copiilor, manifestată printr-un risc de sărăcie sau excluziune socială de 39% în 2023 și un analfabetism funcțional de 41,7%. În ciuda acestor probleme grave, alocările financiare pentru educație rămân extrem de reduse.
Noul proiect de lege pentru învățământul preuniversitar, ce prevede alocarea a 15% din cheltuielile din Bugetul General Consolidat pentru educație, ceea ce ar constitui puțin peste 4% din PIB, are însă șanse reduse să producă schimbări semnificative în direcția creșterii alocărilor de resurse publice adecvate pentru sistemul educațional.