Micii ecologiști din Beiuș și Oradea sărbătoresc Ziua Mondială a Zonelor Umede
Micii ecologiști din Beiuș și Oradea sărbătoresc Ziua Mondială a Zonelor Umede
Sub îndrumarea profesoarei Florica Gabor, tinerii ecologiști de la Cercul de Acvaristică Beiuș și Palatul Copiilor din Oradea au participat la o activitate specială cu ocazia Zilei Mondiale a Zonelor Umede, lăsând deoparte joaca pentru a crea eseuri, colaje, machete și desene. Tema Zilei Zonelor Umede din acest an, marcată pe 2 februarie, a fost "Protejarea zonelor umede pentru viitorul nostru comun".
Colaborarea dintre echipa Apele Române Crișuri și cele două instituții educaționale are o tradiție de 13 ani. În acest an, micii ecologiști s-au dedicat realizării de lucrări artistice și scrieri, dorind să atragă atenția adulților asupra importanței protejării zonelor umede. Aceste ecosisteme sunt esențiale pentru menținerea calității mediului, contribuind la controlul inundațiilor, reînnoirea stratului freatic, reținerea nutrienților și sedimentele, conservarea biodiversității și combaterea schimbărilor climatice.
Zonele umede sunt acele zone situate la limita dintre ecosistemele acvatice și terestre, inclusiv mlaștini, lacuri, râuri, oaze, văi inundabile, lunci, păduri de mangrove, plaje nisipoase, recife de corali, estuare sau turbării, fie ele naturale sau artificiale, cu profunzimi de până la 2 metri, fie că sunt permanente sau temporare.
Ziua Mondială a Zonelor Umede a fost instituită printr-o convenție semnată în 1971 la Ramsar, Iran, document care a fost ratificat și de România. Scopul convenției este protejarea zonelor umede, care constituie habitat pentru diverse specii de floră și faună acvatică, valorile ecologice, economice, științifice și recreative fiind inestimabile, iar pierderea lor fiind ireparabilă.
În România, există 89 de zone umede recunoscute la nivel internațional, cea mai mare și importantă fiind Delta Dunării. În cadrul Bazinului Hidrografic Crișuri, există zone protejate care constituie habitaturi importante, având în vedere că apa joacă un rol crucial. Suprafața acestor zone acoperă aproape 2.500 de kilometri pătrați, ceea ce reprezintă 16,8% din întreaga suprafață a bazinului. O mare parte a acestor zone protejate se regăsește în cadrul Parcului Natural Apuseni și în defileul râurilor Crișul Repede, Crișul Negru și Crișul Alb.