Congresul istoricilor români: întâlnirea de la Chisinau și Suceava

Congresul istoricilor români: întâlnirea de la Chisinau și Suceava

Recent, istoricii din România s-au reunit în cadrul congresului bienal, eveniment inițiat de Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca în 2016. Organizarea acestui congres a avut loc sub egida Rectorului Ioan Aurel Pop, actualul Președinte al Academiei Române.

De la căderea regimului comunist în 1989, scrierea și predarea Istoriei naționale au suferit transformări semnificative. Excesele și abaterile în interpretarea istoriei au segmentat disciplina în direcții extreme, generând o serie de confruntări între perspectivele vechii și noii generații de istorici. Tinerii cercetători, în căutarea afirmării profesionale, au înregistrat deseori incongruențe în afirmațiile lor, reflectând o lipsă de experiență și maturitate științifică. În acest context, nevoia de întâlniri și discuții a fost evidentă, istoricii dorind să împărtășească cunoștințe și metode noi de cercetare.

Atmosfera creată la Cluj-Napoca a fost continuată în orașele Iași (2018) și Alba Iulia (2022), iar la recentul congres de la Chișinău și Suceava, specialiștii din domeniu au demonstrat o implicare crescândă. La Chișinău, congresul a coincidit cu sărbătorirea a 33 de ani de independență a Republicii Moldova, marcând un moment emblematic pe agenda istorică.

Evenimentul s-a desfășurat în Sala Parlamentului Republicii Moldova, unde au fost prezenți oficiali de rang înalt, precum Igor Grosu, Președintele Parlamentului, și Acad. Ioan Aurel Pop. De asemenea, Acad. Alexandru Zub a fost desemnat președinte de onoare al congresului.

În cele trei zile de dezbateri, au fost susținute 500 de comunicări grupate în 66 de secțiuni, acoperind diverse teme din istoria românească. Printre profesorii din Oradea care au avut un rol activ în organizarea și moderarea secțiunilor s-au numărat Sorin Sipos și Gabriel Moisa. Aceștia au propus secțiuni dedicate istoriei financiare, impunerii politicilor imperiale, și problemelor actuale ale științei istorice.

Printre participanți s-au regăsit foști studenți ai Universității din Oradea, care au avut ocazia să își împărtășească experiențele și cercetările. Un aspect remarcabil a fost prezența unor profesoare din Chișinău, absolvente ale Facultății de Istorie-Geografie din Oradea, care și-au exprimat recunoștința pentru studiile efectuate acolo.

La încheierea lucrărilor, atmosfera a fost una de camaraderie panromânească, iar organizatorii au fost felicitați pentru eforturile depuse. Următorul congres va avea loc la București în 2026, orașul având dorința de a organiza evenimentul în condiții optime, deși întâlnirea recentă a fost inițial programată în capitală.

Finalul congresului de la Chișinău și Suceava a subliniat importanța colaborării între cercetători și instituții, demonstrând că istoria românească continuă să fie un domeniu viu și dinamic, capabil să se transforme și să se adapteze la provocările contemporane.