Blocul Naţional Sindical (BNS) va pregăti o notă de fundamentare şi un proiect de act normativ care să modifice unele prevederi din noua Lege a pensiilor publice, potrivit unui comunicat de presă al organizaţiei. Conform modificărilor legislative ale Legii 360/2023, pensionarii vor fi puşi în situaţia de a renunţa la continuarea activităţii lor la o vârstă la care se bucură de o experienţă importantă sau vor fi puşi în situaţia de a renunţa la pensie, un drept câştigat. „La fel, angajatorii vor fi puşi în situaţia să renunţe la profesionişti, obligaţi să opteze pentru pensie”, precizează sindicaliştii. Blocul Naţional Sindical atrage atenţia că prevederile art. 46 alin. (2) din Legea 360/2023 şi art. 19 din Normele metodologice sunt susceptibile de unele efecte juridice. Astfel, obiectul de reglementare şi scopul urmărit ale art. 46 alin. (2) din Legea 360/2023 ridică probleme de neconstituţionalitate, în ceea ce priveşte interzicerea cumulului pensiei cu salariul. „Totodată, normele mai sus-menţionate nu sunt corelate cu prevederile art. 56 din Codul muncii, care prevăd posibilitatea continuării activităţii persoanei care îndeplineşte condiţiile cumulative de pensionare în baza aceluiaşi contract individual de muncă”, susţine BNS. Pe de altă parte, se încalcă principiul legii secundare, în sensul că normele de aplicare ale Legii 360/2023 adaugă la lege şi se instituie situaţii discriminatorii între pensionari. „Noua Lege a pensiilor instituie, practic, interzicerea cumulului pensiei cu salariul până la vârsta de 70 de ani, chiar dacă se referă la posibilitatea de a opta între pensie şi continuarea activităţii. Legea, însă, nu precizează dacă pensionarii pot continua activitatea la acelaşi angajator sau la un angajator diferit, în baza aceluiaşi contract individual de muncă sau în baza unui alt contract. Legea este ambiguă pentru că nu prevede ce se întâmplă după împlinirea vârstei de 70 de ani – dacă pensionarul mai poate să muncească sau dacă interzicerea cumulului nu se mai aplică în cazul lor”, notează sindicaliştii. Pe de altă parte, normele de aplicare, menite să pună în executare prevederile legii, vorbesc despre continuarea activităţii în baza aceluiaşi contract de muncă şi mai instituie alte 4 noi situaţii în care opţiunea între pensie şi continuarea activităţii nu se aplică „Legea, aşa cum e scrisă ea, în primul rând încalcă drepturi fundamentale ale omului – dreptul fundamental la pensie şi dreptul la muncă; ne îndepărtăm de principiile democratice şi standardele internaţionale privind drepturile omului. Normele de aplicare ale legii nu sunt în concordanţă cu legea şi vor crea confuzii în practică. În loc să clarifice şi să completeze legea, acestea adaugă la confuzia deja existentă şi vor conduce la discriminări între pensionari”, se mai spune în comunicat. Aşadar, legea şi normele de aplicare nu fac altceva decât să creeze confuzii şi vor conduce la interpretări diferite, neaplicarea unitară a legii şi la discriminări între pensionari, atrage atenţia BNS. „Pensionarii vor fi puşi în situaţia de a renunţa la continuarea activităţii lor la o vârstă la care se bucură de o experienţă importantă sau vor fi puşi în situaţia de a renunţa la pensie, un drept câştigat. La fel, angajatorii vor fi puşi în situaţia să renunţe la profesionişti, obligaţi să opteze pentru pensie. În acest sens, Blocul Naţional Sindical va pregăti o notă de fundamentare şi un proiect de lege care să îndrepte cele enumerate mai sus”, se mai transmite în comunicat.
Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Bihor a anunțat că un număr de 15 proiecte din județ vor beneficia de finanțare în cadrul intervenției DR-22, având o valoare totală de aproximativ 60 de milioane de euro. aceastea vizează procesarea produselor agricole și pomicole, conform crisana.ro.
La nivel național, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) va aloca o sumă totală de 468 milioane de euro pentru 156 de proiecte. Aceste investiții sunt
.
România se află printre țările cu cele mai reduse rate de populație activă în muncă, cu un procent de 66% pentru persoanele cu vârste între 15 și 64 de ani. Această situație este semnificativ mai mică decât media europeană de 74%, conform datelor prezentate de Monitorul Social, un proiect al Fundației Friedrich Ebert România.
Datele arată că din cei 12,2 milioane de români din această categorie de vârstă, aproximativ 8,06 milioane
.
Comerțul din România a evoluat rapid în ultimul an, cu aproximativ 4.000 de supermarketuri, hipermarketuri, magazine de discount și proximitate moderne. În fiecare an, se deschid între 300 și 400 de noi unități, iar acest segment a ajuns să reprezinte aproape 70% din totalul comerțului, în principal în domeniul alimentar. Cu toate acestea, relația dintre producătorii români și marile rețele comerciale este problematică.
De aproape două decenii, producătorii autohtoni se confruntă
.
România se situează printre cei mai mari consumatori de lapte de vacă din Europa, depășind țări precum Germania, Austria, Polonia sau Spania. Cu toate acestea, doar 25% din laptele disponibil în magazine este produs local, restul de 75% fiind importat. Aceasta situație creează dificultăți mari pentru fermierii români, care se plâng de închiderea tot mai frecventă a fabricilor de lapte din țară.
Producătorii autohtoni solicită sprijin din partea statului pentru a
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.