Înapoi la știri

Participarea femeilor în structurile de conducere, în creștere spectaculoasă în România

26 Mar 2024
4 minute min
Maria Popescu
Participarea femeilor în structurile de conducere, în creștere spectaculoasă în România
Participarea femeilor în conducerea instituțiilor a crescut în mod spectaculos, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Potrivit unui infografic realizat de Monitorul Social, un proiect al Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung România, în anul 2002, femeile ocupau doar 34% din funcțiile de conducere, în timp ce în prezent, procentul lor a crescut la 48%. Acest fenomen este observat în ambele sectoare, atât în public, cât și în sectorul privat. Raportul infograficului arată că în 2011, procentajul femeilor în poziții de conducere era de 40%, iar în 2021 a ajuns la 48%. Mai mult decât atât, procentul femeilor în funcții de conducere depășește procentul total al femeilor ocupate. În plus, se observă că proporția femeilor cu funcții de conducere este mai mare decât cea a bărbaților. Conform datelor prezentate în Infografic, 3,14% dintre femeile ocupate au funcții de conducere, în timp ce procentul bărbaților cu funcții de conducere este de 2,89%. „Majoritatea specialiștilor din diverse domenii de activitate sunt femei. În anul 2002, procentul femeilor în categoria specialiștilor era de 51%, iar în prezent acesta a crescut la 60%”, precizează realizatorii Infograficului într-un comunicat de presă. Pe de altă parte, se observă o scădere a prezenței femeilor în rândul lucrătorilor din agricultură și al muncitorilor necalificați. Potrivit Infograficului, în anul 2002, femeile ocupau 44% dintre locurile de muncă din agricultură, în timp ce în 2021 această pondere a scăzut la 36%. De asemenea, în rândul muncitorilor necalificați, procentajul femeilor a scăzut de la 44% în 2002 la 41% în 2021. Cu toate acestea, România se confruntă cu o rată scăzută de ocupare a femeilor pe piața muncii. Conform datelor, în 2021, rata ocupării femeilor în România este de doar 59,1%, în timp ce bărbații ocupă 77,7% dintre locurile de muncă. Aceasta este mult sub media ratei de ocupare a femeilor în Uniunea Europeană, care în 2022 este de 69,3%. Potrivit comunicatului, România are una dintre cele mai mari diferențe între sexe în privința ratei de ocupare. Conform definiției internaționale, populația ocupată include toate persoanele care desfășoară o activitate economică sau socială, în scopul obținerii unor venituri sub formă de salariu, plată în natură sau alte beneficii. Conform datelor prezentate la recensământul populației și locuințelor din 2021, în România, numărul persoanelor ocupate a fost de 7.689.000, în scădere cu 819.000 comparativ cu recensământul anterior din anul 2011. Acest lucru poate indica o scădere a participării femeilor la viața economică și socială a țării.
Alte postari din Economie
Economie

United Airlines poate interzice permanent pasagerii care nu poartă căști

United Airlines a actualizat „Contractul său de transport” pentru a include o clauză care cere pasagerilor să poarte căști în timp ce ascultă conținut audio și video în timpul zborurilor, raportază CBS News. Potrivit acestei actualizări, United poate „refuza transportul pe o bază permanentă sau temporară” pasagerilor care nu respectă un set de reguli, care acum include ascultarea audio fără a purta căști.

Economie

Startup-ul nuclear fondat de Bill Gates primește aprobat pentru a construi un reactor de nouă generație

Startup-ul de energie nucleară TerraPower, fondat de Bill Gates, a primit aprobare din partea Comisiei pentru Reglementarea Nucleară (Nuclear Regulatory Commission) pentru a construi un reactor de nouă generație în Wyoming. Aceasta este prima centrală nucleară avansată la scară comercială care a obținut acest permis federal, conform comunicatului de presă, și va fi primul reactor comercial construit în SUA în aproape un deceniu, potrivit theverge.com.

Economie

Depunătoarea povestește despre dependența sa de social media într-un proces istoric

O tânără care se luptă împotriva giganților rețelelor sociale a depus mărturie joi despre experiența ei cu aceste platforme în copilărie, afirmând că era pe rețele sociale „toată ziua”. Acum în vârstă de 20 de ani, fiind identificată în documentele judiciare ca KGM, ea susține că utilizarea timpurie a rețelelor sociale i-a creat dependență de tehnologie și a agravat stările de depresie și gândurile suicidale.

Acasa Recente Radio Județe