La Biblioteca Județeană, de două ori pe lună, un grup de doamne iscusite, îndrăgostite de ia națională, pasionate și creative, se întâlnesc în cadrul șezătorii de pe lângă instituția de cultură. La sfârșitul săptămânii trecute a avut loc o nouă întâlnire, un nou prilej de bucurie pentru a-și etala minunatele ii cusute sau altele aflate în plin proces de creație. Ia, cămașa populară purtată de femei, e parte a costumului popular din vremuri străvechi, ceea ce o face unică, precum sunt aceste doamne, care duc povestea iei mai departe și o fac nepieritoare. Deși șezătoarea are membrele ei obișnuite, grupului se poate alătura oricine dorește să deslușească tainele acestei arte, coaserea iei. Pentru că participantele nu sunt numai din Bihor, modelele iilor sunt din diferite zone ale țării. Cărțile de specialitate, care se găsesc în colecția Bibliotecii, sunt și acestea un bun reper de inspirație. Voi aminti aici doar câteva: „Cusături populare românești”, de Virginia Smărăndescu, „Broderii tradiționale și artizanale moldovenești”, de Elena Niță Ibrian și Nicolae Dunăre, „Cusături populare din zona Argeșului”, de Liliana și Emilia Podoleanu, „Culegere de cusături populare și artizanale”, de Aglaia Coca-Lucaci. Nelipsită, și de această dată, a fost meșterul popular Viorica Știube, cunoscută în breaslă și pentru că frumoasele cămăși populare le poartă artiști de renume, dar și pentru că este o prezență constantă la targurile de profil. Ultima întâlnire a pasionatelor de arta coaserii iei a fost una specială pentru că au avut parte de o vizită surpriză. Fiind în postul Paștelui, Flavius Boiț, bihoreanul cu opinci, cum mai este cunoscut, a participat la șezătoare, un prilej cât se poate de potrivit pentru a cunoaște o altă frumoasă tradiție românească, arta încondeierii ouălor de Paște. Flavius, cu răbdare și pricepere, le-a explicat celor prezenți câteva tehnici de încondeiat ouă, tot din dorința de a perpetua un vechi meșteșug, o comoară de neprețuit. O altă prezență, un alt proiect, dar încadrându-se în spiritul șezătorii, a fost Cristina Butușină, responsabilă de relațiile cu publicul în cadrul Asociației Teatru Experimental. Clandestin. „De anul trecut, ne-am mutat în rural, mai exact la Bicăcel, comuna Lăzăreni, unde desfășurăm un proiect de dezvoltare rurală Academia Natura, care presupune activități tradiționale românești, meșteșuguri, artă populară etc. Lucrăm pe bază de voluntariat. Avem o certificare în acest sens, astfel încât putem primi și găzdui voluntari din străinătate”. Cristina a fost însoțită de voluntari din Georgia și Danemarca, care s-au arătat foarte încântați de ceea ce au văzut: cum se coase o ie și cum se încondeiază ouăle pentru Paști, de altfel, cum era de așteptat, pentru că străinii care ne vizitează țara, în general, sunt interesați de ceea ce ne definește pe noi ca popor, iar portul popular și tradițiile noastre sunt unice. De fiecare dată, aceste întâlniri sunt ca o gură de aer proaspăt într-o lume tot mai grăbită și agitată. Aici timpul se oprește în loc preț de două-trei ore. Dacă ar trebui să spun în câteva cuvinte ce simți când le vezi pe aceste doamne lucrând cu migală la fiecare ie, ar fi bucurie, încântare și admirație.