Aula Magna a Universității din Oradea a fost gazda unei întâlniri cu scriitorul Mircea Cărtărescu în data de 2 martie. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul seriilor de întâlniri „Familia”, organizate de Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” și revista „Familia”. Moderatorul Dan-Liviu Boeriu l-a întrebat pe scriitor cum a regăsit orașul Oradea după o absență de 5 ani, iar acesta a declarat că a fost foarte bucuros să se întoarcă, considerând orașul unul dintre cele mai frumoase, mai prietenoase și mai empatici pe care le-a vizitat. Dialogul dintre cei doi a urmat o cronologie a vieții lui Cărtărescu, pornind de la amintirile din copilărie și până în prezent. Scriitorul a mărturisit că primul său contact cu literatura a fost de la vârsta de 2 ani, când mama sa îi citea o carte. El și-a petrecut copilăria într-o cămăruță modestă în care a învățat să citească. Cărtărescu a subliniat că, înainte de a deveni scriitor, a fost mereu un cititor pasionat și că acesta este cu adevărat chemarea sa. De la mama sa a primit o carte din Colecția „Povestiri științifico-fantastice”, care a schimbat complet perspectiva asupra lumii. Scriitorul a evocat și perioada anilor ’80, când a fost parte a generației optzeciste și a prieteniei sale cu alți scriitori precum Traian T. Coșovei, Florin Iaru și Ion Stratan. Cei patru au fost uniți de dragostea pentru cuvinte și de dorința de a schimba fața literaturii române. Cărtărescu a mărturisit că aceasta a fost cea mai frumoasă perioadă a vieții sale. Unul dintre subiectele centrale ale discuției a fost noua carte a lui Cărtărescu, „Theodoros”, pe care autorul a descris-o drept un roman plin de imaginație și aventuri. El a explicat că toate datele din carte sunt reale și au fost verificate și re-verificate, astfel că romanul este un fel de „1001 de nopți”. Discuția s-a îndreptat și asupra experiențelor scriitorului în America Latină, unde este iubit și apreciat de public. Cărtărescu a explicat că succesul într-un anumit spațiu cultural se datorează osmozei dintre scriitor și publicul său și că un autor iubit este unul înțeles. El a mai subliniat și importanța traducătorilor buni, care trebuie să cunoască cultura și lumea în care trăiește scriitorul. Cărtărescu a încheiat discuția cu o remarcă modestă despre munca sa, spunând că el încearcă să surprindă condiția umană în creațiile sale, fără a se plasa la un nivel superior în construcția literară. Întâlnirea s-a încheiat cu o sesiune de întrebări și răspunsuri cu publicul, urmată de o sesiune de autografe.