Cea de a cincea ediție a Salonului cultural orădean a avut loc recent la Muzeul Tării Crișurilor, eveniment inițiat cu cinci luni în urmă de profesorul și criticul literar Ioan Simut, potrivit crisana.ro. În cadrul evenimentului, șapte prozatoare mai puțin cunoscute au avut ocazia să-și prezinte creațiile, iar criteriul cifrei cabalistice 7, probabil o alegere simbolică, sugerează o legătură cu înțelepciunea ocultă a Vechiului Testament, așa cum notează publicația menționată.
Profesorul Simut și-ar dori ca orașul Oradea și județul Bihor să fie modelate după principiile administrative ale lui Ilie Bolojan, care a ajuns să fie ambasador al unei noi viziuni de organizare. În cadrul galei, prozatoarele Livia Banu, Lili Craciun, Elvira Istrate Groza, Felicia Kovacs-Stratone, Simona Mihutiu, Claudia Elena Peter și Delia Tertan Nandra au împărtășit câteva detalii biografice și fragmente din operele lor literare.
Printre acestea, trei autoare sunt și medici, fiind bine cunoscătoare atât de suflet, cât și de corpul uman. Criticul Ioan Simut, care folosește des figuri de stil precum antonomase pentru a caracteriza diverse personalități literare, a felicitat prozatoarele pentru subtilitatea și ingeniozitatea în exprimare. Potrivit lui, este importantă o distinție clară între proza feminină, scrisă de femei, și proza feministă, tratând teme legate de femeie. Astfel, Hortensia Papadat-Bengescu este evidențiată atât ca o scriitoare de sex feminin, cât și ca promoter al feminismului.
Notează crisana.ro că Ioan Simut adesea folosește denumiri precum „bardul de la Mircesti” pentru Vasile Alecsandri, „poetul Țărănimii” pentru George Coșbuc sau „Luceafărul poeziei românești” pentru Mihai Eminescu. În același timp, prozatoarele orădene sunt caracterizate cu umor și originalitate: Livia Banu ca un „Agatha Christie de pe Crișul Repede” și Emanuela N. Soimu ca „Hortensia noastră”, o posibilă referire la Hortensia Papadat-Bengescu.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
