Premierul Ilie Bolojan a explicat, într-un interviu pentru Apropo TV, că sistemul de învățământ românesc este rupt de realitatea economică, iar universitățile se concentrează prea mult pe numărul mare de absolvenți și cadrele didactice, ignorând nevoile societății. Potrivit acestuia, a fost favorizată cantitatea în detrimentul calității, iar acest fapt aduce probleme majore pe piața muncii.
👉Decuplarea învățământului universitar de cerințele economice
Premierul Ilie Bolojan susține că există o decuplare totală a sistemului de învățământ de realitatea economică. El notează că universitățile își formează programele în funcție de profesorii disponibili și de specializările atractive pentru studenți, fără să țină cont de evoluția carierei absolvenților sau de piața muncii.
"Avem o decuplare totală a sistemului de învăţământ de ceea ce înseamnă realitatea noastră economică. De multe ori, universităţile noastre, profilele acestora, specializările, ţin cont de profesorii care sunt acolo, ţin cont de ceea ce sună bine pentru noile generaţii, şi mult mai puţin de ce se întâmplă cu absolvenţii universităţilor, după ce ei ar trebui să intre în realitatea din viaţă, în realitatea economică", a declarat premierul Ilie Bolojan la Apropo TV.
👉Dezechilibrele din sistem generate de numărul mare de absolvenți
Bolojan a arătat că un exemplu concret al dezechilibrului este domeniul Medicinii, în care anual se formează între 4.000 și 5.500 de absolvenți, în timp ce sistemul de sănătate poate absorbi doar 1.000–1.500 pe piața muncii. Aceasta creează o supraproducție de specialiști, generând frustrări și așteptări nerealiste.
"A pregăti de trei ori mai mult decât poate absorbi piaţa înseamnă că lucrurile nu sunt în regulă, că nu există o adaptare a învăţământului la această realitate. Oamenii termină o facultate, îşi setează nişte aşteptări în viaţă, iar domeniul pe care l-au absolvit nu are acoperire în economia reală", a explicat premierul.
👉Necesitatea unor politici publice coerente pentru sistemul de învățământ
Premierul a subliniat importanța elaborării unor politici publice coerente atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel universitar pentru a evita risipa de resurse financiare și pentru a elimina frustrările sociale care apar în lipsa unei legături strânse cu economia.
"Dacă nu facem aceste politici, în afară de resurse importante care se irosesc (statul finanțează învățământul într-o proporție foarte mare), aceste resurse trebuie redirecționate cât de cât către zone care au adresabilitate, înseamnă eliminarea unor frustrări sociale. O altă problemă ține de calitate. Ne place sau nu, am avut o involuție în acești ani. Pentru că universităţile, de exemplu, au mers pe ideea să avem un număr cât mai mare de studenţi, pentru că banii pe care îi primim de la bugetul de stat nu ţine de calitatea pregătirii, ci de numărul acestora", a concluzionat Ilie Bolojan.
